BNR a publicat vineri raportul trimestrial privind inflația unde tratează pe larg situația economică din România, dar și din lume, afectată de COVID19, pandemie care a adus o nouă criză.BNR spune că dinamica medie a PIB real va înregistra o valoare negativă semnificativă, aproapiată de cea din criza economică din 2009. Banca Națională nu avansează nicio cifră pentru 2020, dar în 2009 economia s-a prăbușit cu 7%, după ce în 2008 avusese un plus de 8%. Prin urmare, scăderea economică a fost de fapt de 15% într-un an.
Cu ocazia rectificării bugetare, Guvernul a estimat pentru 2020 o scădere economică de 1,9%, dar analiștii indică prognoze cuprinse între -8% și -9%.
Guvernul își va revizui probabil prognoza, mai ales că trebuie să justifice de ce nu mai poate majora pensiile cu 40%.
Incertitudinile din economie sunt foarte mari, iar reacția companiilor și a consumatorilor nu are o liniaritate, ci este influențată de apariția diferitelor evenimente.
”Nivelul incertitudinii, care a atins cote record în perioada recentă, este de așteptat să greveze cu precădere asupra dinamicii investiționale, având ca efect probabil înghețarea pe termen scurt a finanțării proiectelor, în timp ce pe termen mediu, în lipsa unor indicii clare privind deznodământul crizei, nefiind exclusă posibilitatea unor amânări în mod repetat ale termenelor de implementare a acestora. Aceeași incertitudine ridicată, suprapusă unei deteriorări vizibile deja în evoluțiile curente ale pieței muncii, cu efect de comprimare a venitului disponibil real al gospodăriilor populației, va contribui la întreruperea relativ brutală a trendului favorabil de evoluție a consumului din ultimii ani. Totuși, în cazul acestei componente, scăderea este de așteptat a fi doar cvasigeneralizată, în condițiile în care anumite subcomponente (de exemplu, bunurile de strictă necesitate) au dovedit o reziliență sporită, având chiar potențial de a înregistra dinamici pozitive”, se arată în raport.
BNR a făcut și un tablou extrem de extins al impactului crizei asupra sectoarelor din economie, fiind cea mai cuprinzătoare analiză de pănă acum.
Potrivit BNR, în categoria bunurilor care vor cunoaște cele mai abrupte scăderi ale cererii se regăsesc și autovehiculele, întrucât demararea programului de reînnoire a parcului auto în luna martie nu va oferi stimulentele necesare pentru depășirea atât a scăderii puterii de cumpărare, cât și a restrângerii apetitului populației pentru achiziția de bunuri de folosință îndelungată care presupun un cost inițial ridicat.
În schimb, ramuri precum industria alimentară, industria farmaceutică sau industria chimică s-ar putea număra printre puținii câștigători ai acestei crize. De asemnea, IT&C;își va continua parcursul robust, fiind, prin specificul său, mai degrabă neafectat de restricțiile de mobilitate impuse.
”Expunerea economiei locale pe sectorul auto nu reprezintă neapărat o vulnerabilitate. Totuși, marea majoritate a sectoarelor economice autohtone vor fi sever afectate”, menționează analiza BNR.
În opinia BNR, pe termen mediu, este de așteptat ca revenirea consumului final să fie una lentă, sub ipoteza unei refaceri graduale a încrederii consumatorilor și recuperării treptate a șocurilor cu impact negativ asupra venitului disponibil, inclusiv printr-o redresare a condițiilor de pe piața muncii în ceea ce privește ocuparea și câștigurile salariale.
Formarea brută de capital fix va înregistra cel mai probabil o contracție majoră în 2020, fiind componenta afectată cel mai profund de criza pandemică. Creșterea incertitudinii determină reprioritizarea și redimensionarea cheltuielilor atât la nivelul firmelor, cât și al gospodăriilor, cele investiționale având tradițional o sensibilitate sporită în episoadele marcate de escaladarea incertitudinii, cum este cel actual.
Cu toate acestea, investițiile companiilor sunt așteptate în cea mai mare parte a fi doar amânate în contextul valului pandemic, ceea ce implică o recuperare graduală a contracției formării brute de capital fix pe termen mediu, se menționează în raport.
Pentru a susține economia reală și finanțarea bugetului de stat la costuri mai scăzute, BNR a redus vineri dobânda de referință de la 2% la 1,75%, inclusiv coridorul de fluctuație al dobânzilor, care a ajuns la 1,25-2,25%.
Coborârea ratei Lombard la 2,25% a dus la scăderea ROBOR, la 2,29% astăzi.
În ceea ce privește inflația, BNR estimează o rată de 2,8% la finele lui 2020 și de 2,5% la finele lui 2021, față de 4,04% în 2019.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu