miercuri, 3 iunie 2020

Ieșirea din criză nu va fi ușoară nici pentru economiile mari, nici pentru cele mici. Șocurile pandemiei se vor simți ani buni de-acum încolo

Ieşirea din criză nu va fi uşoară nici pentru economiile mari, nici pentru cele mici. Şocurile pandemiei se vor simţi ani buni de-acum încolo SUA se numără printre economiile mari care au ieșit primele din criza financiară globală din 2008, mulțumită detonării la timp de către banca centrală a bombei nucleare a achizițiilor de datorii de stat. Însă criza actuală ar putea bântui cea mai mare economie a lumii un deceniu de-acum încolo, arată previziunile agenției pentru buget din Congresul SUA. Între timp, șomajul crește la niveluri ne­maivăzute de la Marea Depresiune economică din anii ‘30.

Colac peste pupăză, companii mari precum Target, Walmart și Nike sau firme mici, de familie, deja paralizate de pandemie, și-au închis sute de magazine sau sedii când nici bine nu le-au deschis sau se chinuie să-și revină de pe urma jafului sau distrugerilor fizice cauzate de cele mai mari proteste de stradă din anii 1960 încoace. Acest lucru riscă să complice revenirea din criză.

La celălalt pol economic al lumii, în China, recu­perarea nici n-a demarat bine că dă semne de stagnare în condițiile în care fabricile redeschise în număr tot mai mare în ultima lună se lovesc de realitatea cruntă a scăderii comenzilor de la clienții din alte țări.

În Europa, în Franța, ministrul economiei Bruno Le Maire a estimat pentru anul acesta o recesiune de -11% din cauza pandemiei de COVID-19, o contracție mai severă decât cea de -8% prognozată anterior. Franța este a doua economie ca mărime a zonei euro.

În lumea emergentă, datele publicate în Brazilia, Turcia și India subliniază problemele pe care le aveau economiile din această categorie încă înainte ca pandemia să forțeze guvernele să blocheze contactul dintre oameni, lăsând astfel milioane de persoane fără loc de muncă, după cum scrie The Wall Street Journal.

De la Washington, Biroul pentru Buget al Congresului (CBO) prognozează că șocul pandemiei va acționa ca o frână asupra economiei aproape un deceniu, notează BBC. Agenția estimează că această criză va micșora economia cu 3% între anul acesta și 2030, ceea ce ar reprezenta o pierdere de 7.900 de mi­liarde de dolari. Avertismentul vine în condițiile în care 40 de milioane de americani au rămas fără loc de muncă din cauza măsurilor de izolare, cu toate că guvernul a pompat mii de miliarde de dolari în economie, iar Congresul dezbate un nou pachet de stimulare a consumului și de ajutor pentru afaceri. Rata șomajului ar putea să urce de la 4,4% în martie și 14,7% în aprilie la 20% în mai. CBO, o agenție nepăr­tini­toare, a explicat că cea mai mare parte a pierderii eco­nomice este cauzată de contracția enormă a activității din anul acesta. Directoul CBO a explicat că închiderea afacerilor și măsurile de distanțare socială este de așteptat să descurajeze consumatorii să chel­tuiască, în timp ce scăderea recentă a prețurilor ener­giei poate reduce sever investițiile în sectorul de profil.

Președintele Rezervei Federale Jerome Powell a spus în urmă cu două săptămâni că economia americană „s-ar putea contracta lejer cu 30%“ în trimestrul doi.

„Presupunând că nu va exista un al doilea val al epidemiei, cred că veți putea vedea economia revenindu-și constant în a doua jumătate a anului. Pentru ca economia să-și revină complet, va trebui ca oamenii să aibă încredere totală, iar acest lucru s-ar putea întâmpla atunci când vom avea un vaccin“, a declarat Powell. Însă de când șeful celei mai puternice bănci centrale din lume a făcut aceste declarații, America este zguduită de cele mai violente proteste de stradă din ultima jumătate de secol. Iar aceasta când SUA sunt unul dintre cele mai mari focare de COVID-19, iar micile afaceri încearcă să se redeschidă. Protestele au izbucnit pe un fond puternic de sentiment de injustiție socială și inegalitate, iar actuala criză economică acutizează inegalitatea, alimentând și mai mult frustrările din societate. Analiștii spun că acest lucru va reprezenta încă un șoc pentru economie. Victor Matheson, profesor de economie la College of the Holy Cross, a luat ca reper revolta din Los Angeles din 1992. „Activitatea economică în zonele afectate nu și-a revenit nici după zece ani. Cel puțin nu la nivelurile anterioare“, spus Matheson. „Dacă oamenii nu se simt în siguranță acolo unde și-au deschis afacerile, nu vor simți nevoia să reconstruiască.“

În lumea emergentă, agenția de rating Moodyís a redus calificativul Indiei, cea mai populată democrație a lumii, la doar o treaptă deasupra nivelurilor considerate „junk“, adică nerecomandate pentru investiții. Principalele motive sunt reducerea impulsului de creștere economică, înrăutățirea finanțelor guvernului și tărăgănarea reformelor economice de structură. Ratinguri mai mici înseamnă de obicei costuri mai mari de finanțare de pe piețe. Pentru Turcia, Moodyís prezice probleme mai mari cu creditele toxice În sistemul bancar. Analiștii din afara țării prezic constant venirea unei crize valutare și spun că economia este în dezordine și că situația se înrăutățește din cauza pandemiei, care a distrus turismul.



Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Bogdan Cojocaru

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu