În fața celor mai mari turbulențe economice și incertitudini de decenii, băncile centrale est-europene au lansat acțiuni disperate și surprinzătoare. Polonia a dus dobânzile aproape de zero

Criza economică provocată de pandemie a forțat puternica Bancă Centrală Europeană să-și testeze până la limite capacitatea de apărare a euro și a credibilității. Nici pentru băncile cen­trale est-europene, ale căror politici sunt influențate de ce se întâmplă în zona euro și care au de protejat propriile economii și monede, viața nu este mai ușoară.

Banca națională a Ungariei a surprins zilele acestea relaxând, printr-o reducere surprinzătoare la cel mai scăzut nivel din istorie a dobânzii de referință, o politică monetară considerată deja una dintre cele mai relaxate din regiune.

La fel de surprinzătoare a fost plecarea din conducerea instituției a arhitectului acestei politici foarte laxe. Dobânzile mici încurajează creditarea, dar acutizează o problemă pe care Ungaria o are de mult timp: deprecierea forintului. În Cehia, unde problema este opusul, adică tendința de apreciere a coroanei, viceguvernatorul băncii centrale a semnalat că instituția va lăsa dobânzile în pace până la toamnă după o serie de tăieri rapide - o reacție „feroce“ la criză, după cum a descris-o oficialul.

Banca și-a făcut o reputație din a-i ține în șah pe cei care speculează pe cursul de schimb al coroanei. În Polonia, banca centrală a reacționat la șocurile pandemiei prin lansarea unui program nelimitat de achiziții de active și coborând în mai dobânda de politică monetară aproape de zero. Dar de atunci persistă o îngrijorare: zlotul este prea puternic. Instituția ar prefera ca moneda poloneză să fie mai slabă în timpul pandemiei. O monedă slabă ajută economiile exportatoare făcând exporturile mai ieftine pe piețele internaționale. Un oficial al băncii centrale a sugerat că a venit timpul ca instituția să cumpere și acțiuni, nu doar obligațiuni.

Forintul ungar a continuat ieri să se deprecieze după ce reducerea „simbolică“ surprinzătoare de marți a dobânzii de politică monetară din Ungaria de la 0,9% la 0,75% a trimis moneda la minimul ultimei luni. Banca centrală nu mai efectuase o astfel de manevră din mai 2016, după cum a remarcat Reuters. Analiștii mi­zau pe o majorare a dobânzii care ar fi ajutat forintul să se stabilizeze după căderea serioasă din acest an. Con­ducerea băncii și-a explicat decizia printr-o „ajustare fină“ în sprijinul „stabilității prețurilor și re­ve­nirii economice“. Un motiv principal al reducerii do­bân­zii sunt „efecte dezinflaționiste puternice“. De ase­me­nea, au explicat oficialii instituiției, creșterea eco­nomică din acest an „este probabil să fie mai slabă decât s-a anticipat“. Ei au insistat însă că economia și-ar putea relua creșterea anul acesta dacă revenirea va fi în formă de „V“ și va începe în a doua jumătate a anu­lui. PIB-ul a urcat cu 2,2% în primul trimestru, însă ban­ca centrală se așteaptă la un picaj de -7% în tri­mestrul doi.

Diminuarea dobânzii a venit după demisia surprinzătoare a viceguvernatorului Marton Nagy, care va deveni în schimb consilier economic al premierului, scrie media locală. Astfel, guvernul premierului Viktor Orban pare să fi dus până la capăt o rocadă: Gyorgy Matolcsy, ministru de încredere al lui Orban și creierul multora dintre măsurile economice neconvenționale ale acestuia, conduce banca națională, în timp ce Nagy, arhitectul măsurilor neconvenționale de relaxare a politicii monetare a băncii centrale, a ajuns în anturajul premierului. Nagy, care a lucrat timp de 18 ani la banca centrală, nu a comentat mutarea.

Reducerea dobânzii în Ungaria urmează unor măsuri similare luate în Cehia, Polonia și România. În Cehia, cea mai matură economie est-europeană, vice­guver­natorul Marek Mora a explicat că ce este mai greu din această recesiune încă nu a trecut, însă banca centrală a făcut suficient prin reduceri rapide de do­bândă. De aceea, politica monetară poate fi înghețată pe timpul verii. „Am fost feroce. Cred că viteza și forța cu care am acționat ne-au creat spațiu pentru a putea aștepta cel puțin până la toamnă, presupunând că lucrurile decurg oarecum normal“, a spus Mora.

Banca centrală a redus dobânda de politică monetară în trei reprize începând cu martie, cu 200 de puncte de bază, aducând-o la 0,25%. Până la 0 ar mai fi o singură mutare standard. Mora a atenționat că drumul de revenire va fi lung și accidentat și că scenariul de bază al băncii centrale, acela că economia, dependentă de exporturi, se va contracta cu -8% anul acesta, pare să fie corect. Banca are în arsenal mai multe instrumente de stabilizare economică, cum ar fi intervenții pe cursul de schimb, dobânzi negative, achiziții de active, controlul curbei yieldurilor și creditare pentru bănci.

Instituția a folosit intervențiile pe cursul de schimb pen­tru a asigura condiții de relaxare monetară în 2013-2017, notează Reuters, însă această politică s-a dovedit a fi controversată și a umflat rezervele valutare de trei ori. În trimestrul doi al acestui an, coroana a urmat în ma­re parte traiectoria prevăzută de banca centrală și acum este cu 3% mai slabă decât era înainte de pan­de­mie.

Guvernatorul Jiri Rusnok a avertizat luni că reducerea și mai mult a dobânzilor ar putea afecta stabilitatea sectorului financiar.

În Polonia, cea mai mare economie din regiune, banca centrală a coborât dobânda de bază la 0,1% în mai, la doar un pas de teritoriul negativ. Însă mai mulți membri ai consiliului monetar au dat asigurări că se opun puternic dobânzilor negative și că nu văd rostul relaxării și mai mult a politicii monetare, după cum au remarcat analiștii de la ING. Principala îngrijorare a băncii centrale este cursul de schimb al zlotului, care a rămas „relativ puternic“ în pofida relaxării, ceea ce ar putea încetini revenirea economică. Analiștii cred că dobânzile au atins deja punctul cel mai de jos, cel puțin în actualul ciclu de politică monetară.

În schimb, banca ar putea recurge la alte instrumente. Programul de achiziții de active nou lansat - în special obligațiuni de stat și alte datorii „ este așteptat să atingă 8-10% din PIB în decembrie. Însă unul dintre membrii consiliului guvernator a spus că a venit momentul ca banca națională să includă acțiunile în programul de achiziții de active. Guvernul estimează că economia se va comprima cu 10% în trimestrul doi. Banca centrală a avertizat că revenirea ar putea fi frânată de salariile mai mici, de incertitudinile legate de efectele pandemiei, dar și de „lipsa de vizibilitate a direcției cursului de schimb al zlotului în raport cu șocurile pandemiei și măsurile de relaxare“. De la începutul anului, moneda poloneză a pierdut 4% în raport cu euro și 3,7% în raport cu dolarul. În luna mai, zlotul s-a apreciat cu peste 2% față de euro, depășind astfel coroana și forintul. În acest context, dacă zlotul se întărește și mai mult, analiștii nu exclud intervenții verbale din partea băncii centrale sau chiar intervenții pe piața valutară.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Bogdan Cojocaru