Economia României a crescut în primul trimestru cu 2,4%, pe serie brută, și 2,7% ajustat sezonier, față de perioada similară de anul trecut, avans susținut în special de comerț, IT&C;, construcții și activități științifice și de suport, în timp ce industria a avut o contribuție negativă, arată datele publicate marți de Institutul Național de Statistică.INS a reconfirmat creșterea economică anunțată în luna mai, menționând că estimările sunt afectate de dificultățile create de criza pandemică și de instituirea stării de urgență.”Aceste dificultăți au fost legate de colectarea datelor de bază care reprezintă intrări pentru conturile naționale și s-au concretizat printr-o creștere a ratei de non-răspuns. Pentru completarea informațiilor au fost utilizate surse alternative pentru a afecta, cât mai puțin posibil, calitatea indicatorilor produși”, se arată în comunicat.
Cea mai mare contribuție la creșterea PIB a avut-o în primul trimestru sectorul
c
omerțului cu ridicata și cu amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor, transport și depozitare, hoteluri și restaurante, de 1,1%, cu o pondere de 21% la formarea PIB, volumul de activitate al acestui domeniu majorându-s cu 5,5%.
În același timp, informațiile și comunicațiile au contribuit cu 0,9%, cu o pondere de 7% la formarea PIB, având o creștere a volumului de activitate cu 14,1%, pe fondul cererii generate de dinamizarea activităților online în contextul pandemiei. Creșterea PIB a fost susținută și de construcții, cu 0,8%, acestea având o pondere de 4% la formarea PIB, după ce volumul de activitate din acest sector al economiei a urcat cu 23,3%.
Tot o contribuție pozitivă la creșterea economică au avut-o și activitățile profesionale, științifice și tehnice; activități de servicii administrative și activități de servicii suport (+0,7%), cu o pondere de 7,6% la formarea PIB și care au înregistrat o creștere a volumului de activitate cu 10,4%.
În schimb, industria a avut o contribuție negativă, de -1,2%, cu o pondere de 19,6% la formarea PIB și o reducere a volumului de activitate cu 5,9%, pe fondul deteriorării climatului din Zona Euro (principalul partener economic al României). Tot pe minus au fost și impozitele nete pe produs (-0,1%), cu o pondere de 8,1% la formarea PIB și care au înregistrat o reducere a volumului lor cu 0,7%.
În total, Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul I 2020 a fost de 216,2 miliarde lei prețuri curente, în creștere – în termeni reali – cu 2,4% față de trimestrul I 2019.
Pe date ajustate sezonier, PIB este estimat la 272,4 miliarde lei prețuri curente, în creștere – în termeni reali – cu 0,3% față de trimestrul IV 2019 și cu 2,7% față de trimestrul I 2019.
Din punctul de vedere al utilizării PIB, creșterea s-a datorat, în principal consumului final al populației, al cărui volum s-a majorat cu 3,8%, contribuind cu 2,5% la creșterea PIB. Consumul realizat de populație reprezintă principalul motor al creșterii economice, cu o pondere de 75% în formarea PIB.
Pe locul doi s-a aflat formarea brută de capital fix (investițiile), al cărei volum s-a majorat cu 5,9%, contribuind cu 0,9% la creșterea PIB. Investițiile au o contribuție de 15,8% la formarea PIB.
”Se evidențiază continuarea fluxurilor investiționale în economia internă, proces susținut de nivelul redus al costurilor reale de finanțare, potențialul de dezvoltare pe termen mediu și proiectele de investiții publice implementate de Administrație. Investițiile productive au decelerat însă la 5.9% an/an, cea mai slabă dinamică din T1 2019, pe fondul incidenței pandemiei, care a condus la intensificarea percepției de risc”,a comentat Andrei Rădulescu, director Analiză Macroeconomică la Banca Transilvania.
De asemenea, ritmul anual al consumului gospodăriilor populației (principala componentă a PIB) s-a temperat de la 7.3% an/an în T4 2019 la 3.8% an/an în T1 2020 (cea mai slabă evoluție din T4 2013), dinamică influențată de majorarea ratei de economisire și de restricțiile implementate pentru contracararea crizei sanitare, în contextul incidenței pandemiei.
O contribuție negativă la creșterea PIB a avut-o exportul net (-3,2%), consecință a creșterii volumului importurilor de bunuri și servicii, cu 0,8%, comparativ cu reducerea volumului exporturilor de bunuri și servicii, cu 5,5%.
Guvernul prognozează pentru 2020 o scădere de 1,9% a economiei, mult mai mică decât prognozele analiștilor și ale unor instituții internaționale.
Potrivit agenției de rating S&P;,
economia României se va contracta cu 5,5% în 2020 comparativ cu așteptările anterioare de 3,5% creștere. ”E
stimăm că activitatea economică a României se va recupera treptat de la jumătatea anului 2020 și va ajunge la o creștere de 4% în 2021. Recunoaștem că proiecțiile noastre actuale sunt supuse unei incertitudini ridicate, deoarece relaxarea măsurilor restrictive ar putea fi un exercițiu prelungit și pot fi supuse unor situații de întârziere”, se arată în raportul agenției.
Anterior, Comisia Europeană a estimat o scădere de 6%.
Potrivit Băncii Transilvania,
economia internă va intra într-un nou ciclu în perioada imediat următoare și va avea o creștere cu un ritm mediu anual de peste 2,5% în intervalul 2020-2022, evoluție determinată de mix-ul relaxat de politici economice și programele implementate (la nivel mondial, în sfera europeană și în România) pentru susținerea procesului de relansare economică post-pandemie.
În acest scenariu investițiile productive și consumul privat ar putea înregistra dinamici medii anuale de aproximativ 3.5% în perioada 2020-2022, într-un context caracterizat prin persistența costurilor reale de finanțare la un nivel accesibil.
De asemenea, BT prognozează ameliorarea contribuției exportului net la dinamica anuală a PIB pe termen mediu, evoluție influențată și de perspectivele de depreciere pentru cursul real efectiv al monedei naționale.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu