Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a prezentat, în cadrul celei de 43-a Reuniuni a Clubului Guvernatorilor din Zona Mării Negre, Balcani și Asia Centrală, măsurile luate de BNR în ultimele trei luni, în contextul crizei provocate de pandemia COVID19, oficialul român subliniind că obiectivul imediat al băncii a fost să păstreze stabilitatea și lichiditatea sistemului bancar, pentru buna funcționare a finanțelor publice și a economiei reale.În același timp, dat fiind caracterul excepțional al stării pandemice și declararea stării de urgență, BNR a colaborat cu Guvernul pentru a evita un eventual conflict între măsurile întreprinse de banca centrală și cele fiscale.
Mugur Isărescu a explicat că, în mod special în cazul României, cursul de schimb joacă rol important de indicator public al stabilității și situației economice generale, iar scopul BNR a fost să prevină o depreciere majoră ne-necesară a monedei naționale.
De asemenea, spre deosebire de evoluțiile altor țări din regiune, BNR nu a operat reduceri drastice ale ratei dobânzii de politică monetară, aceasta fiind diminuată în prima fază de la 2,5% la 2%, în martie, și apoi la 1,75% în ședința de săptămâna trecută.
”Aceste măsuri par să-și fi atins scopul, rezultatele fiind rapide: începând cu prima parte a lunii aprilie, necesarul de finanțare bugetară a fost asigurat în mod corespunzător, consemnându-se totodată o reducere a ratei dobânzii interbancare la 3 luni, precum și a costului finanțării cheltuielilor bugetare. Pe parcursul ultimelor două luni, cursul de schimb s-a menținut relativ stabil, în timp ce inflația anuală IPC se află în jurul valorii de 2,5”, a declarat guvernatorul BNR.
Referitor la cumpărarea de titluri de stat în monedă națională de pe piața secundară, măsură larg adoptată de către băncile centrale în actualul context, BNR a hotărât să demareze achizițiile de pe piața secundară numai după ce a avut loc o modificare a poziției acesteia pe piață, mai precis după ce din poziția de debitor net BNR a devenit creditor net în relația cu băncile comerciale. ”Măsura a fost întreprinsă în scopul asigurării lichidității sistemului financiar la nivelul adecvat și nu reprezintă o măsură de relaxare cantitativă„.
În paralel, BNR a adoptat și o serie de măsuri pentru sprijnul debitorilor, persoane fizice și juridice, prin flexibilizarea cadrului de reglementare cu privire la anumite cerințe ale instituțiilor de credit.
De asemenea, au fost adoptate măsuri privind rezoluția bancară ce prevăd amânarea termenelor de raportare a unor informații sau a termenului de colectare a contribuțiilor anuale la fondul de rezoluție bancară pentru anul 2020.
”Nu în ultimul rând, BNR a adoptat măsuri la nivel operațional pentru asigurarea continuității și a unei bune funcționări a sistemelor de plăți și de decontare în monedă națională, precum și asigurarea fluxurilor de numerar necesare băncilor pentru derularea tuturor operațiunilor”, a mai spus ISărescu.
În cadrul discursului, guvernatorul BNR a amintit că România a avut în ultimii patru ani o creștere economică important, cu un avans de 4,1% în 2019, dar evoluția a fost susținută în special prin creșteri salariale și majorarea puternică a consumului, în timp ce dezechilibrele fiscale și externe s-au accentuat, iar rata anuală a inflației s-a situat în jurul valorii de 4%, cel mai ridicat nivel comparativ cu țările din UE.
În acest context marcat de politici fiscale semnificativ prociclice, BNR a menținut o politică monetară mai restrictivă, prin păstrarea la un nivel relativ ridicat atât al ratei dobânzii de politică monetară anterior pandemiei, respectiv la 2,5%, cât și al ratelor rezervelor minime obligatorii ale instituțiilor de credit pentru pasivele în lei și cele în valută (respectiv la 8%).
”Având în vedere contextul menționat, impactul economic inițial al pandemiei a fost unul puternic, accentuând și mai mult dezechilibrele existente, pe fondul presiunilor în creștere asociate aprovizionării cu alimente, deprecierii monedei naționale și creșterii necesarului de lichiditate”.
Cele mai recente estimări oficiale privind evoluția PIB pentru trimestrul II indică o contracție de 14% a activității economice față de trimestrul anterior.
De asemenea, Isărescu spune că șomajul în creștere și măsurile adoptate de autorități cu scopul limitării extinderii pandemiei (precum șomajul tehnic, repatrierea cetățenilor români din străinătate și asigurarea condițiilor de izolare sau carantină) au contribuit la creșterea presiunilor asupra cheltuielilor bugetare.
În ceea ce privește prioritățile în perioada următoare, guvernatorul BNR spune că măsurile luate se vor canaliza în direcția furnizării lichidității necesare și menținerii stabilității financiare, precum și asigurării unei tendințe sustenabile de scădere a ratelor de dobândă.
În același timp, Banca Centrală va continua colaborarea cu Guvernul, pentru a asigura o revenire rapidă a economiei față de situația curentă. De asemenea, Pachetul UE de redresare din criza COVID-19 va avea cu siguranță o contribuție importantă în susținerea eforturilor dde relansare.
”Reiterând recunoștința pentru cei care se află în prima linie a luptei împotriva pandemiei, BNR este pregătită să-și îndeplinească rolul care îi revine. Cu toate acestea, pe termen lung, singura opțiune viabilă o reprezintă revenirea la o conduită „normală” de politică monetară, conștienți fiind însă cu toții că noua normalitate va fi oarecum diferită de cea din trecut. Pentru aceasta, intenționăm să intervenim gradual, adaptându-ne în permanență la mediul aflat în continuă schimbare, dar cu respectarea cadrului legal”, a precizat Mugur Isărescu.
0 comments :
Trimiteți un comentariu