Pandemie, al doilea val, recesiune record, șomaj în creștere, deflație, deficite, datorii guvernamentale, rupturi în interiorul UE. Presiunile puse pe Banca Centrală Europeană să-și etaleze puterea de foc și să demonstreze că poate face mai mult pentru a proteja euro au fost imense. Iar banca centrală a zonei euro, din poziția de singur apărător, a scos la bătaie o forță peste așteptări.În același ton cu fostul șef al BCE Mario Draghi din Italia, noul președinte al instituției Chirstine Lagarde a promis că „BCE va face tot ce este nevoie“ („everything necessary“ - Lagarde, „whatever it takes“ - Draghi) pentru a sprijini economia zonei euro. Cu astfel de vorbe, în 2012 Draghi a salvat Italia de la un faliment financiar sigur. Noile estimări economice pentru zona euro ale BCE arată o recesiune de -8,7% în 2020, cu o revenire de 5,2% în 2021 și de 3,3% în 2022.
BCE și-a extins în ședința de politică monetară de ieri cu 600 de miliarde de euro, la 1.350 miliarde de euro, programul de achiziții de active de urgență pentru scoaterea Europei din criza provocată pandemie (PEPP). Astfel, instituția a demonstrat că dispune de o putere de foc imensă. Analiștii se așteptau la o extindere de 500 de miliarde de euro. BCE a anunțat că achizițiile, de care până acum a beneficiat în principal Italia, vor continua până cel puțin la sfârșitul lunii iunie 2021, termenul inițial fiind finalul acestui an, iar măsurile de stimulare vor fi menținute până când economia se însănătoșește. Dobânzile au rămas neschimbate, la minime record. Astfel de politici ajută guvernele să se împrumute mai ieftin de pe piețele financiare și să împiedice atacurile speculatorilor asupra datoriilor suverane.
Aprilie 2020 este luna în care turismul a dispărut în Spania. Sectorul contribuie în mod normal cu 12% la economia țării, iar în aprilie nici măcar un turist străin n-a fost înregistrat acolo. Încasările au fost zero. Spania încearcă să se redeschidă, dar procesul este lent. Și Italia se redeschide pentru turism europenilor, dar alte țări îngreunează cât pot de mult accesul italienilor de teamă că aceștia vor fi purtători de coronavirus. Fără turism, economia italiană se va prăbuși. Estimările moderate arată o scădere economică de 9-13% anul acesta. Deja a apărut acolo o mișcare a „Vestelor Portocalii“, un ecou al „Vestelor Galbene“ franceze, care protestează spunând că pandemia de COVID-19 nu există. Guvernul german a prezentat un nou pachet de stimulare impresionant, de 130 de miliarde de euro, destinat să ajute la reconstrucția economiei lovite de pandemie. Printre măsurile incluse în pachet este reducerea TVA. Spre deosebire de Italia și Spania, Germania, cea mai mare economie europeană, își permite astfel de cheltuieli deoarece a avut grijă ca înainte de criză să acumuleze surplusuri bugetare și comerciale uriașe. Dar chiar și dacă industria germană reîncepe să producă, cine va cumpăra? În China revenirea este lentă, iar restul lumii emergente are în față recesiunea. Și cum criza a lovit dur și politicul din Marea Britanie, există posibilitatea reală ca Brexitul să fie unul fără acord cu UE, ceea ce ar complica revenirea afacerilor europene care depind de piața britanică. Rata șomajului crește peste tot în Europa, iar deflația pândește din nou în zona euro. Apoi există și riscul unui al doilea val al pandemiei.
Astfel, presiunile au fost mari ca BCE să demonstreze că vrea și are cu ce să lupte pentru protejarea economiilor din zona euro, cea italiană și cea spaniolă fiind în cel mai mare pericol. BCE încă se vede nevoită să acționeze din poziția de singur apărător al euro, în lipsa unui plan paneuropean de reconstrucție economică. Planul există și este masiv, doar că nu toate statele îl acceptă. „Rebelii“ sunt economiile excedentare, cu toate că proiectul a fost realizat de Comisia Europeană după schițele gândite de Franța și Germania, liderii economici și politici ai regiunii. Nu doar diferențele dintre religiile fiscale ale diferitelor state europene sunt contraproductive în ceea ce privește crearea unui front comun care să ajute BCE să lupte cu criza, ci și legea germană. O decizie de luna trecută a Curții Constituționale a Germaniei pune sub semnul îndoielii legalitatea, din punctul de vedere al legii germane, a unor achiziții de active efectuate de banca centrală a zonei euro. Decizia poate pune bețe în roate strategiei de luptă cu criza actuală prin noi achiziții de obligațiuni și acțiuni a BCE și de aceea piețele au simțit o nevoie de asigurări mai puternice că instituția nu se va împiedica de instanța germană, după cum a remarcat Politico.
Deciziile de ieri ale BCE au reprezentat surprize plăcute pentru piețe, încurajând bursele europene să-și revină din scădere și să crească.
De asemenea, euro a răspuns pozitiv, apreciindu-se față de dolar, în fața căruia era până atunci în retragere. †Au scăzut și yieldurile obligațiunilor guvernamentale europene, ceea ce înseamnă costuri de finanțare mai mici. Iar acest lucru nu este de mirare având în vedere noua cadență de foc a BCE: achiziții de active de 100 de milioane de euro pe lună, față de cel mult 80 de milioane de euro lunar până acum, spune Neil Williams, analist la Federated Hermes.
„Acest răspuns arată amploarea provocărilor peste care trebuie să treacă BCE pentru a scoate economia din această recesiune și pentru a aduce inflația la 2%“, a afirmat Marchel Alexandrovici, analist la Jefferies. BCE estimează o inflație de 0,3% în 2020, de 0,8% în 2021 și de 1,3% în 2022.
Președinta BCE Christine Lagarde a explicat de ce este nevoie de acțiuni în forță. Pandemia produce o contracție economică fără precedent, a spus ea. Cheltuielile consumatorilor și companiilor au scăzut semnificativ. Există semne că prăbușirea se apropie de sfârșit, dar acestea pălesc în comparație cu viteza de cădere.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu