Din Piața Unirii până în piața Victoriei, pe artera principală din București, s-au înmulțit afișele cu FOR SALE/FOR RENT. Parcă sunt mai multe decât în 2009-2010, la începutul crizei precedente.Chiar dacă mallurile sunt acum adevăratul reper comercial pentru un oraș, centrul Capitalei și zonele imediate din spate reprezintă un bun barometru pentru a afla temperatura businessului și a crizei.
De bine, de rău, în ultimii ani, spațiile din centru, de la stradă, fuseseră ocupate de case de pariuri, farmacii, bănci (mai multe pentru reprezentare), shaormerii, fast-food-uri, magazine mai mici de haine, covrigării, sex-shop-uri, mici cofetării, second-hand-uri, librării, cafenele take-away, ca să nu mai vorbim de magazinele Mega Image.
Case vechi au fost renovate și de-abia își așteptau clienții care voiau un sediu reprezentativ, nu într-o clădire de birouri impersonală.
Casele derăpănate care stăteau să cadă au fost date jos și au apărut clădiri de birouri, blocuri de apartamente, hoteluri, restaurante, cafenele.
Acum situația s-a schimbat peste noapte după apariția pandemiei COVID-19, care a adus o nouă criză.
După celebrul slogan “Stați acasă!” și închiderea economiei timp de două luni, cererea și consumul privat s-au prăbușit. În aprilie, o lună plină de închidere economică,
consumul a scăzut cu 20-30%
, un procent nemaiîntâlnit.
Închiderea spațiilor comerciale în starea de urgență, în urma dispozițiilor guvernului, cu excepția supermarketurilor, farmaciilor și a băncilor, a lovit în plin micile afaceri.
Zeci de mii de firme și-au trimis angajații să lucreze de acasă, și cel mai probabil numai 50% dintre ei se vor mai reîntoarce la birou. Asta înseamnă că cererea de spațiu în clădirile de birouri va scădea și mai mult decât atât, tot ce era în jurul unui pol de birouri - cafenele, restaurante, celebrele locații împinge tava -, toate aceste afaceri sunt puse sub semnul întrebării.
Chiar și mallurile, care se bazau pe angajații din clădirile de birouri (de exemplu, AFI Cotroceni sau Promenada) își pun mari semne de întrebare: cum va arăta noul model de business, noul model de chiriaș și cât de sustenabile mai sunt chiriile actuale, care au în spate linii de finanțare de la bancă destul de mari.
Lupta dintre proprietarii de malluri și chiriași de-abia începe, iar acest lucru se va vedea în următoarele luni, când în interiorul mallurilor vom vedea celebrele copertine cu “Opening soon” în locul unor magazine.
Dragoș Petrescu de la City Grill, cel mai important lanț românesc de restaurante, crede că 25% din restaurante nu se vor mai deschide. Chiar și pentru lațurile puternice va fi greu să supraviețuiască în condițiile în care cererea, adică ieșitul la masă, scade atât de mult.
Conform unui
studiu al firmei de consultanță AT Kearney
, 1 din 4 sucursale bancare se va închide în următorii 3 ani.
Casele de pariuri, o afacere care a explodat în ultimul deceniu și care a devenit unul dintre principalii chiriași ai spațiilor la stradă, se mută treptat în online. În cazul SuperBet, cel mai mare operator de pariuri din România, cu un rulaj de aproape 3 miliarde de euro în 2019, deja peste 50% din business vine din online.
Marile lanțuri de farmacii au început un proces de consolidare, care înseamnă că, la un moment dat, din două locații una se va închide, pentru ca cea rămasă să preia businessul și clienții celeilalte.
Întreruperea bruscă a anului școlar a trimis studenții acasă, și dintr-o dată din Piața Romană au dispărut cei care împărțeau la Coloane și la metrou afișe de recrutare pentru videochat.
Economia României este extrem de polarizată, iar acest lucru se vede cel mai bine când apare o criză. Primele 1.000 de companii din România realizează 49% din cifra de afaceri totală, iar restul de 599.000 se luptă pentru ce rămâne. În 2019, cifra de afaceri totală a tuturor companiilor din România a depășit 360 de miliarde de euro (52% din cifra de afaceri aparținând multinaționalelor și 44% companiilor românești), iar estimările indică că în 2020 criza va șterge 20% din cifra de afaceri totală, adică peste 70 de miliarde de euro.
Marea majoritate a companiilor românești au în spate afaceri mici care depind doar de câțiva clienți și care se clatină când apare o criză, când nu se plătește o factură sau când se pierde un contract. Aceste firme nu-și permit să preia spații comerciale la stradă, să le cumpere sau să le închirieze, și nici să le țină deschise când apare o criză.
Investițiile străine s-au redus semnificativ, iar acest lucru va începe să se vadă în această criză. Spre exemplu, în primele trei luni din acest an investițiile directe ale nerezidenților au avut o valoare negativă de 551 milioane de euro, față de o valoare netă pozitivă de 1,235 miliarde de euro în perioada similară a anului trecut, conform datelor BNR.
În perioada ianuarie-martie 2020, participațiile la capital, inclusiv profitul reinvestit, au însumat numai 248 de milioane de euro, iar creditele intra-grup au înregistrat o valoare netă negativă de 799 de milioane de euro, ceea ce înseamnă că multinaționalele și-au retras liniile de finanțare.
Conform datelor ONRC, firmele cu capital străin nou-înființate s-au redus în perioada ianuarie-aprilie 2020 cu aproape 40% ca număr, iar cele care s-au înființat - 1.288 - au subscris un capital de numai 2 milioane de dolari, în scădere cu 60% față de ianuarie-aprilie 2019.
Deși dobânzile sunt la cele mai mici niveluri din istorie și probabil că vor rămâne aici cel puțin în următorii 5, dacă nu chiar 10 ani, nu există prea mulți cumpărători, pentru că apoi nu există chiriași.
Chiar și dacă proprietarii reduc chiriile, nu cred că activitatea stradală se va relansa peste noapte. Întâi ar trebui să revină cumpărătorii, cererea, iar economia României își va reveni, în cea mai optimistă variantă, în 3 ani.
După apariția crizei, de la jumătatea lunii martie, economiile la bancă ale românilor au crescut iar cererea de credite a scăzut, chiar dacă băncile au venit cu oferte la dobânzi în scădere.
Cel puțin în acest an, românii nu se vor arunca la cheltuieli mari până când nu vor primi asigurări că situația din companiile unde lucrează se va liniști și nu vor ajunge să-și piardă jobul sau să aibă salariile tăiate.
Statul nu are suficiente încasări pentru a face investiții majore în economie și a determina companiile - atât multinaționalele cât și firmele românești - să se reapuce de investiții și noi angajări.
Când veți vedea că încep să dispară afișele cu FOR SALE/FOR RENT din centru, din drumul vostru către serviciu, iar spațiul va fi ocupat de cineva, să știți că criza începe să se termine.
Până atunci, fiecare are de dus o luptă de supraviețuire, în special companiile românești.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu