China a devenit pentru economia Germaniei la fel de importantă ca SUA, iar amândouă superputerile, rivale, încearcă, într-un fel sau altul, să aducă fiecare de partea ei cea mai puternică țară și cea mai mare piață a Europei.Dacă relațiile Germaniei cu SUA au devenit conflictuale de când la putere a venit președintele Donald Trump, a cărui poziție ar putea fi destabilizată de actuala criză, viitorul legăturilor cu China este mai complicat. Președintele chinez Xi Jinping este cel mai puternic lider din istoria modernă a națiunii sale și și-a creat condițiile pentru a conduce pe viață.
Germania, care a preluat președinția prin rotație a Uniunii Europene pe 1 iulie, pare nerăbdătoare să trimită Beijingului un mesaj: Europa aparține „Occidentului politic“, după cum a spus chiar cancelarul Angela Merkel în mai. Ea insistă că Europa trebuie „să-și ia soarta în propriile mâini“ - un apropo la emanciparea geopolitică față de SUA - și că UE trebuie să colaboreze pentru a rezista și depăși pe cei puternici - un apropo la China, după cum scrie The New York Times. Merkel va avea șansa de a arăta ce poziție ia Germania, și implicit Europa, față de China la un summit China-UE care se va ține mai târziu în acest an. Până atunci, presiunile chineze vor fi mari. Iar China - cel puternic - are un atu formidabil: tehnologia. Parlamentarii nemți au putut vedea clar acest lucru într-o delegație la Shanghai de anul trecut, notează Bloomberg.
Prin vizite atent coregrafiate la giganți precum Huawei Technologies și Tencent Holdings, spune Nadine Schoen, parlamentar din partea creștin-democraților (CDU) aflați la guvernare și membru al acelei delegații germane, China a transmis repetat un singur mesaj: va veni vremea când Germania va trebui să aleagă. Pe măsură ce tehnologia Chinei avansează și diferența sa față de SUA se adâncește, le-au spus nemților rând pe rând executivii chinezi, va veni un moment în care Germania va trebui să aleagă căreia dintre cele două superputeri i se va alătura.
Acest act de echilibristică între SUA și China a fost în centrul succesului economic al Germaniei timp de o generație. A auzi realitatea descrisă cu atâta ușurință în China, cu talentul industrial al Europei redus la nimic, a însemnat trezirea pentru Schoen și colegul ei Thomas Heilmann.
Ei s-au întors la Berlin hotărâți să provoace o regândire fundamentală a modului în care țara lor este condusă. Cu cancelarul Angela Merkel urmând să lase frâiele puterii în 2021, după 16 ani de conducere, efortul lor este încurajat la cele mai înalte niveluri din partid.
Cartea care le reunește ideile, „Neustaat“ - un cuvânt care înseamnă atât un nou stat, cât și un nou început - a fost susținută de o serie de grei din CDU, inclusiv de Armin Laschet, un premier de land care este favorit pentru a o înlocui pe Merkel în funcția de cancelar. Cartea este un master-plan pentru epoca post-Merkel, care ar transforma administrația publică dintr-un mecanism legat de tradiție într-un stat digital fluid. Ideile sunt inspirate de provocările Chinei, dar nu îndeamnă la aplicarea lecțiilor de succes ale Beijingului. „Cu siguranță nu am pune în practică aceste idei cum au făcut-o chinezii, dar ar trebui să avem un principiu de orientare și să ne gândim încotro merge lumea“, a spus Schoen, un deputat în vârstă de 37 de ani. Multe dintre ideile lor au fost cizelate în acea călătorie în China, iar unele sunt chiar radicale.
Cei doi politicieni propun restructurarea euro în jurul tehnologiei blockchain, cum este Bitcoin, utilizarea la scară largă a inteligenței artificiale de către stat și dizolvarea ministerelor de stat în favoarea luării deciziilor pe baza datelor. Însă strategia generală a chinezilor este cea care le-a inspirat propria lor viziune, una care să fie în concordanță cu principiile democratice occidentale. „Trebuie să ne găsim propria cale“, a spus Schoen.
„Vrem ca Europa să aibă mai multă încredere în sine.“ Germania ar putea să iasă din pandemie cu mai multă încredere și mai multă vigoare economică decât multe alte țări occidentale, însă CDU își dă seama că țara se confruntă cu un viitor incert și că trebuie să se schimbe. Alianța tradițională a Europei cu SUA se destramă sub capriciile și ambițiile președintelui Donald Trump, industria auto - coloana vertebrală a producției industrial germane - este în criză, iar ingineria tradițională este împinsă pe tușă de tehnologia digitală. În pofida eforturilor lui Trump de a învrăjbi Berlinul și Beijingul, Merkel a avut grijă să mențină relațiile bune cu China, chiar dacă Beijingul a fost criticat pentru încălcarea drepturilor omului și pentru o politică externă din ce în ce mai agresivă.
Cele două modele economice au mai multe în comun decât ar putea sugera istoria recentă. Strategia lui Merkel pentru reconstruirea economiei Germaniei după pandemie se bazează deja pe unele lecții despre capitalismul de stat chinez.
Și conform unei lucrări recente a economiștilor de la Universitatea Princeton, analiză supravegheată de Markus Brunnermeier, generații succesive de oficiali chinezi au studiat industrializarea Germaniei din secolul al XIX-lea sub Otto von Bismarck ca exemplu de utilizare a programelor tehnologice direcționate de stat pentru a ajunge din urmă puterea dominantă (și vorbitoare de engleză) economică. Acum este rândul Germaniei să joace leapșa. Cartea lui Schoen, Heilmann și a altor zeci de oficiali din CDU este o evaluare remarcabil de sumbră a unui partid care a condus Germania în cea mai mare parte a istoriei sale postbelice. Aceasta descrie țara ca un stat eșuat, „prea birocratic, prea complex, prea lent“ pentru a face față provocărilor noii ordini mondiale digitale. „Un stat neperformant își pierde mai întâi competența, apoi încrederea și în sfârșit puterea“, scriu autorii.
Puterea pe care se concentrează cartea lor și, în cele din urmă, proiectul lor politic, este puterea pentru ca europenii să se implice în tehnologia secolului XXI după condiții proprii și să-și proteje propriile valori. „Cei mai mulți chinezi nu par să fie deranjați că sunt urmăriți și controlați de stat pentru că aceasta le oferă sentimentul de securitate“, a spus premierul de land Laschet. „Dar nu aceasta este abordarea noastră, în Europa.“ Despre tehnologia de supraveghere extinsă utilizată pentru monitorizarea minorităților etnice din provincia occidentală chineză Xinjiang s-a scris mult. Cu toate acestea, Schoen și Heilmann au fost șocați de aplicațiile tehnologiei care ar părea intruzive pentru mulți adepți ai idealurilor occidentale ale alegerii individuale. „Nu dorim un stat în care datele sunt folosite pentru a direcționa și controla oamenii“, a spus Schoen. În acea călătorie de anul trecut, la compania Squirrel AI din Shanghai, parlamentarilor le-a fost prezentată o aplicație care folosește inteligența artificială pentru a monitoriza procesul de învățare a copiilor, potrivit unui oficial care a fost prezent acolo. Un delegat a întrebat în glumă dacă software-ul ar putea prezice dacă un copil va deveni profesor sau muncitor și răspunsul sec al unui executiv chinez a lăsat grupul în stare de șoc. Desigur, a spus gazda lor, acesta și este scopul programului.
0 comments :
Trimiteți un comentariu