Criza ajustează deficitul de cont curent, care a scăzut, la cinci luni, cu 16%, an/an, până la 2,9 miliarde de euro

♦ România a înregistrat, între ianuarie și mai 2020, un deficit de cont curent de 2,88 miliarde de euro, în scădere cu 15,6% față de nivelul de 3,41 miliarde euro înregistrat în perioada similară a anului trecut, a anunțat marți BNR ♦ Deși deficitul comercial a crescut (pentru că exporturile scad mai mult decât importurile), deficitul de cont s-a ajustat pentru că, pe volum, comerțul exterior cu bunuri a pierdut foarte mult.

Potrivit datelor publicate marți de BNR, balanța bunurilor a consemnat, la cinci luni din 2020, un deficit mai mare cu 921 milioane euro, an/an, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 379 milioane euro, an/an, balanța veniturilor primare a adus o contribuție pozitivă de 513 milioane euro, iar balanța veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mare cu 562 milioane euro.

Datele de săptămâna trecută ale INS arată că ex­porturile de bunuri au scăzut cu 40% în mai, față de mai 2019, o ameliorare ușoară comparativ cu că­de­rea de 47% din aprilie, față de aprilie trecut. Însă ex­porturile, de 23,7 mld. euro (ianuarie - mai), au pier­dut, față de aceeași perioadă a anului trecut, 5,6 mld. euro (minus 19%), iar importurile, de 30 mld. eu­ro, au fost mai mici cu 4,8 mld. euro (mi­nus 13,5%). Deficitul comercial a ajuns, la cinci luni, la 7,3 mld. euro, potivit INS - cel mai mare de­fi­cit în­re­gistrat în perioada menționată, în ultimul de­ceniu.

Datele INS arată că de suferit au suferit cel mai mult sectorul auto și cel manufacturier. În primele cinci luni din an, exportul de mașini și componente auto (46,3% din totalul exporturilor) a scăzut cu 22,2%, peste valoarea generală de 19%. Importurile de mașini și componente au scăzut și ele (minus 18,4%), pentru că 60% din importuri se întorc în exporturi.Zona comerțului exterior cu serviciile arată așa: excedent la cinci luni de 3,7 mld. euro, adică un plus de 12% față de aceeași perioadă a anului trecut. Dar și aici sunt schimbări: excedentul din serviciile de transport a scăzut, de la 1,8 mld. euro în primele cinci luni din 2019, la 1,6 mld. euro, în primele cinci luni din acest an. Iar turismul, care provoca pierderi însemnate contului curent, s-a ajustat puternic, de la un deficit de 1,9 mld. euro, la cinci luni din 2019, la 661 mil. euro în perioada similară a acestui an.

Criza se vede și în echilibrul serviciilor de prelucrare a bunurilor aflate în proprietatea terților (acele bunuri de import care doar sunt asamblate aici apoi sunt exportate), unde excedentul de 1,2 mld. euro de anul trecul (la cinci luni) s-a redus, la cinci luni din 2020, la 803 mil. euro.

O figură interesantă fac „veniturile primare“ (venituri din muncă, venituri din investiții în active financiare - investiții directe, de portofoliu și alte investiții) și „veniturile secundare“ (transferuri curente private și transferuri ale administrației publice). Veniturile primare au ajuns de la un deficit de 425 mil. euro (ianuarie - mai 2019) la un excedent de 88 mil. euro, iar veniturile secundare și-au majorat excedentul, în perioada de referință, de la 135 mil. euro la 697 mil. euro. Aici contribuie decisiv exportul mai susținut de servicii IT și de comunicații care au suferit mai puțin în criză.

Scad și investițiile străine

♦ Investițiile directe ale nerezidenților în România au însumat valoarea netă negativă de 338 milioane euro, comparativ cu o valoare netă pozitivă de 2 mld. euro în perioada ianuarie - mai 2019, din care participațiile la capital, inclusiv profitul reinvestit net estimat, au însumat valoarea netă negativă de 72 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă negativă de 266 milioane euro.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Iulian Anghel