Criza economică care a cuprins întreaga lume, adusă de pandemia COVID-19, începe să muște din ce în ce mai mult din finanțele publice ale Românie: la finalul lunii mai 2020, datoria publică a statului a crescut la 428,3 mld. lei, în creștere cu 27 mld. lei față de luna martie și cu 55 mld. lei mai mult decât la finalul lui 2019.Datele sunt fost prezentate de către ministerul Finanțelor.
Ca pondere în PIB, datoria statului a ajuns la 39,9% la finalul lunii mai 2020, iar estimările indică că România va depăși o datorie publică de 45% din PIB la finalul acestui an.
După moneda de împrumut, datoria publică a statului are următoarea componență: în lei 208,3 mld. lei, în creștere cu 8,9% față de finalul lui 2019, în euro, echivalentul a 188,4 mld. lei, în creștere cu 25%, în dolari americani echivalentul a 29,6 mld. lei, în scădere cu 1,7%, iar alte valute erau în echivalentul a 1,83 mld. lei.
Ministerul Finanțelor estimează un PIB de 1072,848 mld. lei pentru 2020, conform ultimei rectificări bugetare.
Datorită creșterii economice susținute din ultimii 5 ani și a scăderii dobânzilor la lei, toate guvernele au avut spațiu să se împrumute din ce în ce mai mult, mai ales în perioada în care PSD-ul lui Dragnea a fost la putere.
Din păcate, venirea crizei economice adusă de COVID-19, care a implicat închiderea economiei în România, dar și în întreaga lume, a pus guvernul în postura de a face cheltuieli mai mari pentru a susține șomajul tehnic și alte facilități fiscale care au fost date companiilor.
În 2015, datoria publică a fost de 269 mld. lei, un procent de 37,8% din PIB, în 2016 a urcat la 285,5 mld. lei, adică 37,3% din PIB, în 2017 a crescut la 301 mld. lei, cu 35,1% din PIB, în 2018 a crescut la 330 mld. lei, cu 34,7% din PIB, pentru ca în 2019 să crească la 373 mld. lei, adică 35,2% din PIB.
Analiștii cred că pragul de avarie a datoriei publice pentru România este la nivel de 45% din PIB, iar tot ce înseamnă peste acest nivel atrage atenția piețelor financiare.
România nu are o datorie publică mare ca procent din PIB, dar totul trebuie coroborat cu veniturile bugetare foarte mici, cele mai mici din Uniunea Europeană, și care înseamnă o capacitate slabă a statului de colectare a taxelor și impozitelor și de a face față reacțiilor adverse, respectiv crizelor economice și financiare.
Guvernul plătește în continuare dobânzi mai mari atunci când se împrumută, România fiind penalizată din cauza stării finanțelor publice, inflației și posibilității scăpării deficitului public de sub control , având în vedere că trebuie majorate pensiile și dublate alocațiile pentru copii.
În următorii ani, Guvernul, indiferent de numele lui și culoarea politică, nu va reuși să stopeze creșterea datoriei publice, având în vedere presiunea socială din țară și a retoricii populiste a partidelor politice.
În acest an, Guvernul PNL trebuie să finanțeze un deficit bugetar de 72 mld. lei, la care se adaugă reeșalonarea datoriilor anterioare, ceea ce înseamnă un serviciu de peste 100 mld. lei.
În 2021 va fi aceeași situație, iar analiștii se întreabă cum va fi finanțat serviciul de plată al datoriei publice, având în vedere că expunerile băncilor locale sunt la limita de risc, iar România este pe lista agențiilor de rating pentru o posibilă scădere a ratingului din cauza situației finanțelor publice, asta dacă guvernul PNL va merge înainte cu majorarea pensiilor și dublarea alocațiilor.
În acest moment, dobânzile la care se împrumută ministerul Finanțelor s-au mai stabilizat în jurul la 4% la titlurile pe 10 ani, 3,76% la titlurile pe 5 ani, 3,24% la titlurile pe un an și 3,14% la titlurile pe 6 luni, mai ales datorită intervenției BNR pe piața secundară a titlurilor de stat și a scăderii dobânzii de referință, ceea ce a dus la reducerea dobânzilor de tranzacționare de la 6% în martie, când a venit criza, la 4% în acest moment.
BNR a redus dobânda de referință de 2 ori din martie încoace, de la 2,5% la 1,75% și există posibilitatea să mai opereze cel puțin o reducere dacă situația se va înrăutăți din cauza revenirii pandemiei și a blocării piețelor financiare.
0 comments :
Trimiteți un comentariu