„România a început lupta contra Covid-19 cu un handicap macroeconomic major: deficit bugetar, pe standard european, de 4,3% din PIB în 2019“.Daniel Dăianu, consilier al guvernatorului Băncii Naționale a României și preșdintele Consiliului Fiscal, scrie, într-o opinie, că absorbția fondurilor europene este vitală în perioada de corecție macroeconomică a României, în condițiile în care se pune întrebarea dacă piețele financiare vor accepta finanțarea unui deficit bugetar mai mare de 6% din PIB pe o perioadă de mai mulți ani.
„Vedem de ce fondurile europene au un rol cheie pentru a ușura corecția (macroeconomică - n. red.). Nu numai că pot susține cererea agregată prin cheltuieli guvernamentale suplimentare de, să presupunem, 2-2,5% din PIB anual (net de contribuția la bugetul UE), dar și producția internă. Banii europeni ar ajută și finanțarea balanței de plăți“, scrie Daniel Dăianu.
De asemenea, el atrage atenția că România pornește cu un handicap macroeconomic lupta împoriva crizei generate de pandemia de Covid-19, și, în ciuda acestei crize, Comisia Europeană a declanșat în aprilie procedura de deficit excesiv pentru România.
„România a început lupta contra Covid-19 cu un handicap macroeconomic major: deficit bugetar (pe standard european, ESA) de 4,3% din PIB în 2019, în timp ce deficitul structural (peste 4% din PIB în 2019) și cel primar (peste 3% din PIB în 2019) sunt între cele mai adânci din UE. În aprilie 2020, în pofida izbucnirii pandemiei și suspendării (temporare) a regulilor fiscale în UE, Comisia Europeană a început procedura de deficit excesiv“.
Daniel Dăianu mai spune că există un semn de întrebare dacă piețele financiare vor fi dispuse să finanțeze un deficit buegtar mai mare de 6% din PIB pe o perioadă de mai mulți ani. Deficitul bugetar va crește anul acesta ca urmare a cheltuielilor suplimentare în contextul pandemiei, a scăderii veniturilor la buegtul de stat în condițiile în care situația epidemiologică a afectat activitatea companiilor, dar și din cauza creșterii unor cheltuieli fixe ale bugetului de stat, cum ar fi majorarea punctului de pensie.
„Marea provocare macroeconomică în anii ce vin este corecția deficitului bugetar, a dezechilibrului macroeconomic. Cu o creștere a punctului de pensie de 10%, cum se sugerează ca variantă din partea MFP, deficitul bugetar ar fi probabil în jur de 8% în 2020 și nu ar scădea în mod semnificativ în 2021, chiar asumând o creștere a PIB-ului de peste 4%. O întrebare cheie este dacă piețele vor accepta deficite bugetare de peste 7%, chiar 6% câțiva ani în șir având în vedere mărimea deficitului structural.“
0 comments :
Trimiteți un comentariu