Economia europeană a intrat în faza de revenire condusă de pofta populației de a cheltui după perioada lungă de restricții. Exportatorii au însă probleme, iar liderii politici tot nu se înțeleg între ei

Pofta de a cheltui a consumatorilor și planurile masive de stimulare ale guvernelor au adus economia zonei euro, de care depind țările din estul UE, în primele stadii ale revenirii din recesiune.

Însă drumul de relansare se anunță anevoios: exporturile sunt încă în criză, iar statele europene excedentare continuă să împiedice adoptarea planurilor cu valoare record de reconstrucție a economiei europene propuse de Comisia Europeană, Germania și Franța. Mai grav, în unele zone ale UE, pandemia de Covid-19 a reizbucnit.

În aceste condiții, în lipsa unui consens european solid, speranțele se îndreaptă spre lumea medicală. Și din nou spre Banca Centrală Europeană. „Dacă este găsit un tratament eficient sau vaccin pentru Covid-19, revenirea ar putea fi mai rapidă - însă vom vedea opusul dacă apar noi valuri mari de infectare“, scrie Poul M. Thomsen, directorul Departamentului European al FMI. Instituția financiară internațională se așteaptă ca economia UE să scadă cu 9,3% anul acesta și să urce cu 5,7% în 2021. PIB-ul ar urma să-și revină la nivelurile de dinaintea crizei abia în 2022.

Deși BCE s-a angajat să arunce în luptă cu criza un arsenal de politică monetară fără precedent, economiștii europeni se așteaptă ca instituția paneuropeană cu sediul la Frankfurt să facă și mai mult, extinzându-și până în decembrie programul de achiziții de active peste nivelul actual de 1.350 de miliarde de euro, scrie Bloomberg. Cei mai mulți dintre analiști cred că banca centrală a zonei euro își va suplimenta arsenalul cu până la 500 de miliarde de euro.

Între timp, în Franța, economia-surpriză a crizei, guvernul a anunțat că va prezenta săptămâna aceasta un program de sprijin „masiv“ pentru angajările în rândul tinerilor și până la finalul lunii august un plan cuprinzător de stimulare care va include măsuri precum reduceri de taxe pentru companii.

Deocamdată, cel mai puternic semnal pozitiv pentru economia europeană vine de la consumatori, care au revenit în magazine, după cum a remarcat Financial Times. Săptămâna trecută „a adus noi dovezi ale unei prime faze a revenirii economice din zona euro în formă de V“, a spus Jack Allen-Reynolds, analist la Capital Economics. „Restricțiile au fost ridicate mai devreme, iar cheltuielile și-au revenit mai rapid decât s-a anticipat“, a adăugat el. Vânzările de retail au crescut cu 18% în luna mai, față de luna anterioară, în condițiile redeschiderii magazinelor și dorinței consumatorilor de a cheltui o parte din banii strânși pe perioada carantinei. Revenirea vânzărilor a fost mai puternică decât s-au așteptat mulți specialiști și au adus cheltuielile aproape de nivelul de anul trecut. „Deocamdată, cele mai frumoase cifre vin din sectorul consumatorilor“, explică Angel Talavera, economist la Oxford Economics. Aceste genuri de cheltuieli reprezintă o parte mică din cheltuielile totale ale unei gospodării, care includ divertismentul, educația, sănătatea și îngrijirea locuinței, însă economiștii le consideră în general un indicator de încredere al bunăstării financiare.

„Revenirea rapidă ilustrează că veniturile gospodăriilor au fost susținute suficient pentru a constitui combustibil pentru o revenire rapidă în condițiile revenirii afacerilor“, a explicat Bert Colijn, economist la ING.

Cu exporturile, însă, povestea este total diferită. Președinta BCE Christine Lagarde a declarat recent pen­tru FT că națiunile dependente de exporturi (Ger­mania fiind cea mai mare din grupul european) tre­buie să-și „reevalueze“ modelele de afaceri din ca­u­za impactului de durată pe care-l are pandemia asu­pra comerțului mondial. Exporturile țărilor euro­pe­ne au crescut în mai, față de luna anterioară, dar au ră­mas sub nivelurile de dinainte de pandemie. În ca­zul Germaniei și Franței, valoarea bunurilor ex­portate în mai a fost cu 35-40% sub cea din aceeași lu­nă a anului trecut. Această evoluție reflectă parțial fap­tul că principalii parteneri comerciali ai Europei, cum sunt Marea Britanie și SUA, erau încă sub im­periul restricțiilor. Exporturile Germaniei în Marea Bri­tanie s-au prăbușit cu aproape 50% în ritm anua­lizat, contracție dublă față de cea înregistrată în re­lațiile cu state din zona euro. Exporturile către China au scăzut cu 12%.

Politica face și ea mai comlicată perspectiva de revenire. Guvernele „cumpătate“ fiscal ale Europei fac presiuni pentru reducerea dimensiunilor pachetului de revenire economică de 750 de miliarde de euro propus de Comisia Europeană și ale viitorului buget al UE, notează FT, care citează diplomați europeni.  Liderii UE vor discuta din nou aceste proiecte la un summit programat pentru vineri. Charles Michel, care în calitate de președinte al Consiliului European va prezida întâlnirea, speră să obțină un acord în privința celor două proiecte strâns legate între ele și esențiale pentru reconstrucția economiei. O soluție de compromis propusă de acesta este diminuarea bugetului UE de la 1.100 de miliarde de euro la 1.070 miliarde de euro, dar păstrarea pachetului de revenire la 750 de miliarde de euro. Însă diplomații spun că este puțin probabil ca pachetul, format din mai multe instrumente, dintre care cel mai mare este un fond temporar de lichiditate de 560 de miliarde de euro din care economiile afectate de criză ar primi granturi și credite, să rămână neafectat. Sanna Marin, premierul Finlandei, a declarat că guvernul său vrea „un nivel general mai mic“ al pachetului de recuperare și „un echilibru mai bun al granturilor și creditelor“. Ea beneficiază de sprijinul  liderilor Danemarcei, Suediei, Austriei și Olandei „ așa-zisele „Frugal Four“.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Bogdan Cojocaru