Accelerarea procesării materiilor prime este următoarea etapă de care România se apropie, susțin oamenii din agrobusiness, dar e constrânsă de lipsa de interes a Ministerului Agriculturii.Businessurile antreprenoriale din industria prelucrătoare a laptelui se luptă acum cu giganți străini din vestul Europei să mențină producția și chiar să o crească prin investiții în noi spații de procesare sau în extinderea celor existente.
Oamenii din agrobusiness susțin că următoarea etapă pentru România ar fi să-și schimbe statutul din producător de materii prime în producător de produs finit, însă Ministerul Agriculturii, în mâinile căruia se află soarta industriei alimentare, nu are date privind numărul sau care sunt cele mai mari fabrici de lactate sau de carne din România.
De altfel, instituția care are circa 15.000 de angajați a aflat din presă că grupul francez Lactalis, care deține cinci din cele mai mari
20 de fabrici de lactate, închide două unități de producție pentru eficientizarea activității, fapt ce arată modul în care se hotărăște viitorul unei industrii - în lipsa unor informații clare și mai ales în lipsa interesului - extrem de fragile, cea alimentară, de doar 50 mld. lei anual.
Miniștrii de la Agricultură s-au lăudat întotdeauna public cu producțiile record de cereale ale României, cu pozițiile fruntașe la producțiile și suprafețele cultivate de porumb și floarea-soarelui în UE, cu faptul că suntem unii dintre cei mai mari exportatori de grâu, dar niciodată nu au vorbit despre fabricile de lapte sau de carne din România.
Potențial de dezvoltare a spațiilor de procesare a materiilor prime agricole există, la fel și dorință din partea investitorilor, dar și oportunități, însă cât timp statisticile Ministerului Agriculturii se limitează la suprafețe cultivate cu cereale, date preluate de la Institutul Național de Statistică, și nu la cei mai mari procesatori din industria alimentară, cum se poate realiza acest lucru?
În prezent, cea mai mare fabrică de lactate după capacitatea de producție din România este Fabrica de Lapte Brașov, subsidiara locală a grupului grec Olympus, singura investiție mare de la zero făcută în ultimii 20 de ani în industria laptelui, cu peste 130 de milioane de euro, potrivit datelor de la Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA).
ANSVSA nu are date privind capacitatea totală sau capacitatea efectivă de producție a celor mai mari fabrici din România. „Pentru informații detaliate, vă recomandăm să vă adresați Asociației Române a Cărnii (ARC) și Asociației Patronale Române din Industria Laptelui (APRIL).“
Afacerile pornite de antreprenori români în industria alimentară după 1990, de-a lungul vremii, fie au intrat în insolvență, fie au intrat în faliment, fie au fost vândute unor grupuri mari străine, iar astăzi numai opt fabrici de lapte cu acționariat românesc au printre cele mai mari capacități de producție interne. Iar, Ecolact Prod, compania de pe locul 19, deținută de Gheorghe Petrache, este acum în faliment.
Jumătate din cele mai mari unități de producere a lactatelor sunt deținute de investitori stăini, iar Lactalis are cinci dintre ele și la începutul lunii iulie a anunțat că închide două dintre fabrici, de la Vatra Dornei (Suceava) și Floreni (Vaslui), unde vor fi desființate circa 150 de poziții.
În tot acest context, o solicitare simplă rămâne fără un răspuns clar. Cine răspunde atunci de deficitul de peste 2,5 mld. euro din industria alimentară românească?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu