În perioadele de criză, mai ales la începutul acestora, băncile sunt mult mai puțin dispuse să-și asume noi riscuri de creditare având în vedere incertitudinile macroeconomice și de business cu care se confruntă companiile.Nici această criză, venită de nicăieri, nu face excepție.
Acum băncile încearcă să-și gestioneze mai mult portofoliile curente de credite, să vadă și să evalueze unde sunt riscurile cele mai mari și ce impact vor avea în bilanț.
Care sunt noile politici de creditare, atât pentru companii, cât și pentru persoane fizice și care sunt noile politici de risc la începutul acestei crize, vor fi subiecte de discuții la ZF Bankers 2020, cel mai important eveniment dedicat industriei bancare din România, care va avea loc pe 14-15 iulie.
În ultimii ani, băncile au accelerat mai mult creditarea pe partea de retail, având în vedere creșterile salariale ale angajaților, scăderea dobânzilor și dorința românilor de a avea propria casă.
Spre exemplu, ING Bank România, sucursală a grupului olandez ING, este percepută mai mult ca o bancă de tip corporate având în vedere istoricul de peste 25 de ani de pe piața românească. În realitate ING a devenit mai mult o bancă de retail, portofoliul din acest segment ajungând mai mare decât cel de pe corporate.
Pe partea de companii, piața românească este mai complicată având în vedere extremele din business: primele 1.000 de companii, din care marea majoritate sunt multinaționale, au 49% din cifra de afaceri totală din România, iar cele 599.000 de companii se bat pe restul de 53%.
Multinaționalele care controlează cele mai multe sectoare economice având poziție de lider nu prea au nevoie de finanțare bancară din România, având în vedere că pot lua împrumuturi direct de la firma mamă.
Cele mai multe companii românești sunt nebancabile, cu o capitalizare redusă și cu datorii mari către furnizori.
În ultimii șapte ani, toate băncile din România au încercat să-și facă un loc pe piața companiilor mici și mijlocii românești bune, aici concurența fiind extrem de acerbă.
Programul IMM Invest, prin care statul acordă garanții băncilor, care la rândul lor trebuie să dea credite, poate susține creșterea creditării, dar procedurile birocratice care vor interveni în cursul derulării împrumuturilor vor crea multe probleme.
Întrebarea este ce se întâmplă cu firmele românești nebancabile, ce ar trebui să se facă ca să se capitalizeze și cum vor trece prin această criză. Până acum, aceste firme nebancabile au trăit din creditele acordate de furnizori prin marfa livrată, creditul comercial ajungând să fie de
3 ori mai mare decât creditul bancar pentru companii. Deși economia României aproape că s-a dublat din 2010 în 2019, băncile nu au reușit să aibă același ritm de creștere în privința creditării, piața românească rămânând în continuare sub-bancarizată.
Toate aceste teme legate de creditarea companiilor și de noile directive în privința riscului vor fi discutate la ZF Bankers 2020, 14-15 iulie.
0 comments :
Trimiteți un comentariu