După 9 ani în care a fost locomotiva creșterii economice în România, consumul va trage în jos PIB-ul în anul 2020

♦ Adrian Codîrlașu, președintele CFA România: Consumul a fost afectat iremediabil în acest an de cele două luni de stare de urgență ♦ Consumul privat ar urma să aducă o scădere de 2,2 puncte procentuale la evoluția economică din 2020 ♦ Consumul guvernamental, ca urmare a achizițiilor de bunuri și servicii pentru combaterea crizei medicale, ar urma să înregistreze un surplus.

Consumul, care a condus creșterea economică din România în ultimii ani, ar urma să contribuie negativ la dinamica PIB din 2020, potrvit estimărilor Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză. Astfel, consumul final ar veni cu o contribuție negativă de 0,8 puncte procentuale la scăderea economică de 3,8% din 2020.

Adrian Codîrlașu, președintele CFA România, spune că scăderea consumului din cele două luni de stare de urgență nu va putea fi recuperată până la finalul anului. În consecință, aportul consumului la creșterea economică va fi negativ.

„Consumul și-a mai revenit, acum este cu 2 puncte procentuale peste ce era în aceeași lună a anului anterior, dar avem reducerea de consum din peri­oada de stare de urgență, care nu mai poate fi recuperată. Da, consumul va fi mai mic decât consumul pe anul trecut și va contribui negativ la creșterea economică”, a spus Adrian Codîrlașu.

Consumul privat ar urma să aducă o scădere de 2,2 puncte procentuale la evoluția economică din 2020. Consumul guvernamental, ca urmare a achizițiilor de bunuri și servicii pentru combaterea crizei medicale, ar urma să înregistreze un surplus. Adrian Codîrlașu mai spune că și investițiile din acest an vor pune umărul la creșterea consumului guvernamental.

„S-au și făcut investiții. De exemplu sectorul de construcții a crescut pe clădiri rezidențiale și inginerești, unde practic sunt investițiile din infra­structură care au venit din fonduri pu­blice. Deci s-au făcut investiții. În ace­lași timp, este nevoie că guvernul să facă cheltuieli pentru combaterea crizei me­dicale. Mai e nevoie de cheltuieli gu­ver­namentale pentru a reporni economia.”

Pe componente, cumpărările de mărfuri ale populației urma să înregistreze un plus de 2,3% față de anul trecut în 2020, însă consumul de servicii ar urma să scadă cu 6,6%. Consumul guvernamental ar crește cu 4,3% în 2020. „Nu cred că se poate relansa con­sumul și să fie ce a fost înainte până nu se calmează criza me­dicală. Cât timp sunt oameni bolnavi, auto­mat nu văd cum să se revină la ce a fost în 2019 fără să se rezolve criza medicală”, a mai spus A­drian Codîr­lașu.

Pe partea de con­sum privat, un mic impuls va veni din zona de creștere a pensiilor: „Da, creșterea pensiilor va avea un impact în consum, o parte din ei vor fi cheltuiți, dacă nu chiar toți. Este o creștere permanentă și atunci da, știiind că banii vor fi încasați permanent, se duc în consum.”

Datele la 6 luni despre consumul privat arată o revenire în iunie, față de mai și aprilie, revenire care a adus cifra de afaceri în comerțul cu amănuntul, cel mai important indicator pentru consumul privat, pe plus în primele 6 luni din acest an, prin comparație cu aceeași perioadă a anului trecut, arată datele Institutlui Național de Statistică.

În luna iunie 2020, cifra de afaceri în retail a crescut în serie brută cu 2,9% în iunie 2020 versus aceeași lună a anului trecut, după  aprilie și mai, două luni care au dus afacerile retailerilor la mai bine de jumătate. Vânzările de mobilă, electrocasnice și comerțul online au fost vârful de lance al revenirii consumului.

Astfel, avansul a fost susținut de vânzările de bunuri alimentare (3,6%) și mai ales nealimentare (8,8%), pe când piața de carburanți este în continuare pe minus cu 8,8%.

Analiza pe sectoare arată discrepanțe mari în evoluția cifrei de afaceri a retailerilor: vânzările de încălțăminte și haine au rămas pe minus cu aproape 13%, însă electrocasnicele sau mobila au crescut cu aproape 15%.

Adrian Codîrlașu, președintele CFA România:

S-au și făcut investiții. De exemplu sectorul de construcții a crescut pe clădiri rezidențiale și inginerești, unde practic sunt investițiile din infrastructură care au venit din fonduri publice. Deci s-au făcut investiții. În același timp, este nevoie că guvernul să facă cheltuieli pentru combaterea crizei medicale. Mai e nevoie de cheltuieli guvernamentale pentru a reporni economia.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Răzvan Botea