Florin Cîțu, ministrul Finanțelor, vrea să ducă dobânzile la lei la zero sau chiar negative: România are nevoie, așa cum vedem în toată lumea, și de dobânzi reale zero sau și mai bine, negative

Florin Cîțu, ministrul Finanțelor Publice, spune că vrea să ducă dobânzile la lei la zero sau chiar negative, așa cum sunt în alte țări europene.

“Avem un buffer la nivel record, în contul nostru de la BNR. Am injectat lichiditate în economie la un nivel record. În special pentru că am investit cele mai mari sume în primele 7 luni din ani din ultimii 10 ani. Dar nu ajunge și nu ne oprim aici. România are nevoie, așa cum vedem în toată lumea, și de dobânzi reale zero sau și mai bine, negative”, spune Florin Cîțu într-o postare pe o rețea de socializare.

El apreciază că pentru a traversa cu bine această perioadă de criză fără precedent, politica economică, fiscală și monetară, trebuie să fie stimulativă, adică să nu afecteze negativ creșterea economică.

“Doar printr-o politică economică stimulativă putem să avem o explozie a creșterii economice în 2021”.

România are dobânzi mari comparativ cu țările europene sau chiar cu țările din jur, foste comuniste. De asemenea, BNR are o dobândă de politică monetară, de 1,75%, mai ridicată decât alte bănci centrale din regiune. Principala justificare este că România are o inflație mai mare. În plus, BNR ține dobânzile sus pentru a păstra stabilitatea cursului de schimb leu-euro.

Dacă dobânzile în România ar fi mult mai mici, atunci investitorii nu ar mai avea de ce să vină pe piața românească și să cumpere titluri de stat.

La titlurile de stat, pe 10 ani, dobânda efectivă de tranzacționare este în jur de 4%, un nivel destul de ridicat.

Când a început criza, dobânda (randamentul) a crescut la 6% fiind nevoie de intervenția BNR pentru a scădea ratele.

Dobânzile sunt mari și pentru că necesarul de finanțare al ministerului de Finanțe este extrem de ridicat: spre exemplu, in acest an, deficitul bugetar va depăși 70 mld lei la care se adaugă peste 40 mld. lei datoria publică care trebuie refinanțată.

Ministerul Finanțelor a împrumutat în prima parte a anului de pe piața internă și de pe cea externă mai mult de jumătate din necesarul de finanțare.

Pe piața interbancară, ROBOR-ul, indicatorul de referință, urmărește dobânda de politică monetară a BNR plus intervalul de variație de plus sau minus 0,5%.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Cristina Bellu