♦ Guvernele încearcă să ajute astfel de persoane pompând miliarde în programe de reorientare profesională, însă acestea par câteodată inutile.Eforturile guvernelor europene de subvenționare a salariilor și evitare a disponibilizărilor au contribuit la protecția locurilor de muncă. Cu toate acestea, în zona euro criza a distrus jumătate din locurile de muncă create după recesiunea anterioară. Iar o armată de muncitori a rămas vulnerabilă, scrie The New York Times.
Programele de șomaj tehnic, creditate cu evitarea pierderii a peste 60 milioane de locuri de muncă în Europa, au un minus major: nu protejează milioanele de muncitori neincluși pe ștatele de plată ale companiilor, cum ar fi noii liber-profesioniști și cei pe genul de contracte pe termen scurt la care angajatorii recurg în masă de la criza financiară din 2019 pentru reducerea costurilor legate de forța de muncă.
Aceste persoane au în general acces redus la beneficiile de șomaj, care sunt mult mai puțin generoase decât programele de șomaj parțial.
Aproximativ 15 milioane de persoane din UE erau fără un loc de muncă în iunie, în creștere cu 700.000 față de aprilie. Un număr însemnat dintre acestea lucraseră pe contracte pe termen scurt în industrii grav afectate de coronavirus.
Acești muncitori au perspective sumbre pentru obținere unui loc de muncă și mult mai puține protecții sociale decât cei incluși în programe de șomaj parțial.
În Marea Britanie, guvernul a acționat rapid pentru protejarea economiei. Până la mijlocul lunii iulie, 9,5 milioane de persoane fuseseră incluse în programe de șomaj parțial. Și totuși, peste un milion de britanici au fost lăsați în urmă, printre care liber-profesioniști și muncitori pe contracte pe termen scurt.
Mai multe mii dintre aceștia au lansat #ExcludedUK, arătând că cel puțin trei milioane de oameni nu beneficiază deloc sau prea puțin de sprijinul guvernului.
Situația va fi și mai sumbră din toamnă, când multe dintre programele de șomaj tehnic din Europa vor expira și un tsunami de noi disponibilizări va lovi. Numai în Franța, președintele Emmanuel Macron a avertizat cu privire la pierderea încă unui milion de locuri de muncă.
Guvernele europene au încercat să diminueze durerea acestora prin extinderea unor protecții către muncitori non-standard, ușurând accesul la concediu medical plătit și introducând sau crescând beneficiile de șomaj.
În Franța și Danemarca, programele de înlocuire temporară a veniturilor au fost extinse pentru a-i include pe liber profesioniști.
Însă acesta este tot sprijinul oferit. În cazul Adecco, 78% din muncitorii pe contracte temporare și-au pierdut slujbele în timpul carantinei din Franța și au primit plăți pe perioada contractelor pe termen scurt. Dar când acestea s-au terminat, muncitorii respectivi nu au reușit să-și găsească noi locuri de muncă.
Guvernele încearcă să ajute astfel de persoane pompând miliarde în programe de reorientare profesională, însă acestea par câteodată inutile pentru cei care au nevoie de acces rapid la noi locuri de muncă.
Enrico Bergamini, autor al unui raport privitor la inegalitatea generată de coronavirus pentru Bruegel, arată că reacțiile guvernelor la criză lasă în continuare prea mulți oameni în fața unei vulnerabilități fără precedent. „Muncitorii sunt neprotejați și vulnerabili pentru că permitem acest lucru“.
0 comments :
Trimiteți un comentariu