Din cele aproape 80 de miliarde de euro fonduri europene pe care România le are la dispoziție, 17 miliarde de euro sunt pentru infrastructura de transport, suficient pentru cel puțin 1.700 km de autostradă.
România va avea în exercițiul 2021-2027 17 miliarde de euro pentru infrastructura de transport, față de 5,6 miliarde de euro în exercițiul 2014-2020 pentru a accelera construcția de autostrăzi și căi ferate.
„Sunt propuse sume și bugete însemnate pentru proiecte de infrastructură - infrastructura de transport. Bugetul pentru politica de coeziune este de 8,9 miliarde de euro, iar pentru ceea ce înseamnă planul de recuperare și reziliență sunt propuse încă 8 miliarde de euro. Discutăm de un maxim istoric pentru proiecte de infrastructură, mai ales infrastructură de transport de 17 miliarde de euro, în condițiile în care până acum România a avut alocate pentru infrastructura de transport, pentru actuala perioadă de programare 5,6 miliarde de euro. Nu e suficient să avem doar bugetul creionat și proiectele în forma care să permită finanțare din fonduri, dar trebuie să căutăm mecanismele de implementare cât mai flexibile pentru a fi implementate“, a declarat Marcel Boloș, ministrul fondurilor europene, în cadrul emisiunii ZF Investiți în România! realizată de ZF alături de CEC Bank.
Pentru a implementa noile proiecte și pentru a asigura finanțare europeană pentru infrastructură, ministrul spune că în noul exercițiu s-au demarat discuțiile cu Comisia Europeană încă de la început și deja a început pregătirea proiectelor ce urmează a fi finanțate cu bani de la Uniunea Europeană.
„Negocierea cu Comisia este în stadiu avansat și suntem pe picior de egalitate cu Polonia din perspectiva stadiului negocierilor și nu vom avea timpi de întârziere în accesarea banilor. În al doilea rând, guvernul în Ordonanța 88 din 2020 a alocat fonduri pentru pregătirea proeictelor care urmează a fi finanțate în perioada următoare. Pentru autoritățile locale sunt 100 de milioane de euro alocați pentru a pregăti proiectele, iar pentru proiectele mari de infrastructură sunt alocate fondurile necesare astfel încât să putem pregăti proiectele mari încă de dinaintea perioadei de programare“, a spus Marcel Boloș.
În al treilea rând, ministrul a subliniat că de această dată se pune accent pe descentralizare, în sensul în care autoritățile locale să aibă mai multă libertate, iar proiecte precum centuri ocolitoare să fie gestionate local și nu de CNAIR.
„Nu la nivel de minister se pot rezolva problemele beneficiarilor, ci coborând aproape de regiuni, de decizia cea mai aproape de beneficiar, prin mecansimele de implementare și descentralizare. Marii beneficiari sunt compania de autostrăzi, cea de căi ferate, transport naval și aerian. CNAIR nu trebuie să se implice în variantele ocolitoare ale municipiilor. Trebuie să rămână concentrată pe autostrăzi și drumuri expres. Inclusiv în Ordonanța 101 din 2020 vom vedea elemente ce privesc descentralizarea - conține un set de măsuri pentru infrastructura rutieră pentru autorități locale și sunt transferate pentru implementare - de la variante ocolitoare la drumuri de legătură cu rețeaua TEN-T este de interesul autorităților locale“, a explicat Marcel Boloș.
0 comments :
Trimiteți un comentariu