În Germania, cel mai puternic sindicat din industrie a încins dezbaterile privind introducerea săptămânii de lucru de patru zile - adică un weekend de trei zile. În America de Nord, tot mai multe companii adoptă această strategie, care începe să fie îmbrățișată și de administrațiile locale.Scurtarea programului de lucru săptămânal ar ajuta afacerile să evite disponibilizările în timpul pandemiei și ar crea un echilibru mai bun între muncă și timpul liber. Există însă și critici.
Jorg Hofmann, președintele puternicului sindicat al angajaților din industria metalelor din Germania IG Metall, a pornit o dezbatere națională propunând introducerea săptămânii de lucru de patru zile, în loc de cea tradițională, de cinci zile, într-un moment în care temerile legate de explozia șomajului cresc, atât la el în țară, cât și în întreaga lume, scrie AFP.
Înainte ca pandemia să amenințe economia globală, Germania se putea lăuda cu cel mai scăzut nivel al ratei șomajului din istorie, de aproximativ 5%. Până în iulie, rata a urcat la 6,4%, dar în condițiile în care guvernul încurajează prin subvenții firmele să-și păstreze angajații. Ministrul german al muncii Hubertus Heil, membru al social-democraților de centru-stânga, a semnalat că este deschis la propunerea uniunii sindicale.
„Programul redus cu unele compensații salariale poate fi o măsură adecvată“, a spus el. Ideea de bază este că muncind mai puțin rămâne de lucru pentru mai mulți salariați, care-și pot păstra astfel locul de muncă. O astfel de mutare ar putea fi răspunsul la schimbările structurale care afectează sectoare precum industria auto, care se confruntă cu o „accelerare a digitalului din cauza pandemiei“, a explicat șeful IG Metall pentru cotidianul Sueddeutsche Zeitung.
Hofmann, a cărui uniune sindicală reprezintă mai mult de două milioane de muncitori, a mai spus că pentru cei care trec la o săptămână de lucru mai scurtă reducerile salariale ar trebui să fie limitate astfel încât să nu provoace o scădere a puterii de cumpărare.
Aceasta nu este prima luptă a IG Metall în ceea ce privește programul de lucru, iar victoriile sale au stabilit de multe ori reperul pentru angajații din alte industrii. În 1995, sindicatul a câștigat lupta cu guvernul și companiile pentru o săptămâna de lucru de 35 de ore. În 2018, IG Metall a obținut dreptul angajaților de a opta să lucreze doar 28 de ore pe săptămână timp de doi ani, cu o reducere limitată a salariilor.
Ultima sa propunere este susținută de 60% dintre germani, potrivit unui sondaj YouGov. Partidul de extremă stânga Die Linke vrea să meargă și mai departe, cerând o reducere a programului de lucru la 30 de ore pe săptămână fără pierderea salariului.
Mulți angajați din Germania consideră că săptămâna de lucru de 40 de ore este prea mare pentru cerințele moderne ale vieții de zi cu zi, relatează Spiegel.
Cu treburi gospodărești, cu îngrijirea copiilor, a părinților, exercițiile fizice zilnice și munca voluntară, cei care își pot permite aleg să lucreze un program part-time.
La începutul anilor '90, raportul dintre locurile de muncă cu normă întreagă și cele part-time era de opt la doi - acum este de șase la patru. Dar nu este vorba doar despre beneficiile individuale. Ar putea, de asemenea, să beneficieze chiar societatea în ansamblul ei, spun specialiștii. Programul cu mai puține ore într-un post cu normă întreagă ar putea ajuta părinții, în special femeile care se simt împinse să aleagă jumătatea de normă când se întorc la muncă după nașterea unui copil.
Însă munca part-time poate avea un impact negativ asupra pensiilor și independenței financiare. Adesea, cuplurile ar prefera să se completeze în ceea ce privește munca pentru salariu și cea din gospodărie, dar pentru că bărbații tind să câștige mai mult decât femeile, are mai mult sens pentru femei să lucreze part-time.
Angajatorii nu sunt atât de entuziasmați. Trecerea la o săptămână de lucru mai scurtă nu va face decât să agraveze „șocul enorm al productivității“ care lovește în acest moment companiile, spune Steffen Kampeter, directorul federației patronale BDA.
„Cu cât durează mai mult criza, cu atât trebuie să găsim soluții mai inteligente care să facă mai mult decât distribuirea de salarii și subvenții“, a declarat Carsten Linnemann, un membru de top al partidului conservator al cancelarului Angela Merkel, pentru revista de afaceri Wirtschaftswoche. Câteva companii germane mari, cum ar fi conglomeratul de inginerie Bosch și producătorul de automobile Daimler, au implementat deja scheme de reducere a programului de lucru, în timp ce discuțiile continuă la producătorul de anvelope Continental și la gigantul aerospațial Airbus.
Dar, în aceste cazuri, angajații au fost nevoiți să facă sacrificii financiare majore. În anii '90, când Volkswagen a introdus săptămâna de patru zile pentru unii angajați pentru a salva 30.000 de locuri de muncă aflate în pericol când grupul era în criză, cei afectați s-au văzut nevoiți să accepte o reducere cu 10% a salariului. În actuala criză din industria auto, săptămâna de patru zile nu va fi „nici adecvată, nici viabilă din punct de vedere economic“, a declarat șeful de personal de la Daimler Wilfried Porth. Guvernul Merkel dorește ca în cele din urmă să lase la latitudinea sindicatelor și conducerii companiilor să decidă în această problemă. Dezbaterea nu se limitează la Germania. În Franța, pe lângă reducerea timpului de lucru, există posibilitatea semnării unor acorduri de „performanță colectivă“ pentru organizarea programelor astfel încât să se protejeze cât mai multe locuri de muncă, dar cu costul reducerilor salariale. Și în Austria, social-democrații au propus un plan de reducere a timpului de lucru cu 20% cu o diminuare în paralel de 5% a salariului net.
În SUA, o companie de software, Elephant Ventures, testează programul de lucru de patru zile pe săptămână, dar cu 10 ore de muncă pe zi. Schimbarea are ca scop îmbunătățirea moralului angajaților și ajutarea părinților să aibă grijă de copii. Dacă rezultatele testului arată succes, compania va încerca să reducă programul zilnic cu o oră. Iar timpul liber va fi timp liber, fără telefoane de la servici, fără e-mail-uri, fără muncă suplimentară. Art Shectman, președintele companiei, a explicat că angajații, în special părinții, se chinuiau cu echilibrul muncă-timp liber din cauza pandemiei. Moralul avea de suferit atunci când angajații au început să lucreze de la distanță și o parte din cultura de birou s-a pierdut. Însă Shectman a observat o schimbare după weekend-ul prelungit cu ocazia sărbătorii de 4 iulie. „Toată lumea s-a întors reîmprospătată. Se putea simți asta în moralul companiei. Toți erau mai productivi și mai implicați.“ Așa că a decis să facă schimbări și să introducă săptămâna de lucru condensată, de patru zile. Ideea nu este nouă, fiind deja în practică la echipa din Filipine, a cărei productivitate a crescut cu până la 30% după comprimarea programului. Schimbările de la Elephant Ventures au explodat în presă, astfel că se poate spune că Shectman a dat și o lovitură de PR. Însă Zip Recruiter a înregistrat în acest an o creștere a ofertelor de locuri de muncă unde se menționează săptămâna de lucru de patru zile. „Dacă nu vreți să vă pierdeți angajații buni sau doriți să vă asigurați că aceștia nu se duc la concurență, trebuie să vă gândiți la „cum să-mi păstrez personalul bun“, spune Barb Holland, consilier de resurse umane la SHRM. „Nu vreau să-i pierd și flexibilitatea cred că va fi o soluție cheie în a reține personalul în viitor.“
În Canada, primăria comunei Zorra experimentează cu săptămâna de lucru de patru zile. Ideea este ca serviciile primăriei să rămână deschise mai multe ore pe zi. Această nevoie a apărut după ce pandemia a forțat reorganizarea pe ture a angajaților pentru evitarea contaminărilor. „Această realitate ne-a facut să zicem: există mai multe moduri de a munci“, spune primarul Marcus Ryan pentru CBC. O altă primărie, cea a districtului Guysborough din Canada, a făcut un pas similar.
Jörg Hofmann, a cărui uniune sindicală reprezintă mai mult de două milioane de muncitori, a mai spus că pentru cei care trec la o săptămână de lucru mai scurtă, reducerile salariale ar trebui să fie limitate astfel încât să nu provoace o scădere a puterii de cumpărare.
0 comments :
Trimiteți un comentariu