Din Ungaria și până în Bulgaria și Serbia și din Polonia până în Belarus, în cea mai mare parte a Europei de Est vara a fost departe de a fi liniștită.Pe fundalul pandemiei de Covid-19 și al măsurilor de lockdown și de distanțare socială, regiunea, unde domnesc de mult timp lideri autoritari sau cu tendințe dictatoriale, peste lovită de valuri de proteste și revolte.
Cetățenii sunt nemulțumiți de rezultatele alegerilor, de corupție, de libertățile îngrădite sau de intervențiile antidemocratice ale guvernelor, scrie EUobserver. Zgomotul protestelor se aude până la Kremlin, unde ajunge din Rusia răsăriteană.
În Ungaria, la început liberal și reformator, iar apoi conservator și chiar anti-UE, premierul Viktor Orban își conduce țara de vreo 14 ani. În Serbia, Aleksandar Vucic, fost ministru al propagandei și informațiilor pentru dictatorul Slobodan Milosevic, este într-un fel sau altul la conducere din 2014.
Fostul bodyguard Boiko Borisov ține frâiele Bulgariei din 2009. În Bielorusia, Aleksandr Lukașenko, ofițer de armată, director de bănci și de ferme și „ultimul dictator al Europei“ este președinte din 1990.
În Polonia, naționalistul și conservatorul Jaroslaw Kaczynski, liderul partidului PiS aflat la guvernare, este în plină campanie de întărire a controlului politic și asupra economiei.
În Ungaria, la sfîrșitul lunii trecute, mii de oameni au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva a ceea ce ei percep a fi atacuri repetate ale premierului Orban împotriva libertății presei. Destituirea editorului șef al principalului site de presă independent al țării, Index.hu, a fost considerată de mulți un efort sprijinit de guvern pentru a reduce la tăcere vocile critice din mass-media.
Ministrul ungar de externe, la o conferință de presă, a spus că acuzațiile sunt neadevărate și că statul nu poate interveni în deciziile unei instituții mass-media private. „în timp ce mass-media publică acționează deja ca un taur pentru propaganda guvernamentală, o parte tot mai mare din media privată ajuge în mînile oligarhilor favorabili guvernului“, a explicat Andras Schweitzer, conferențiar principal la Universitatea Elte din Budapesta.
Aliații lui Orban s-au implicat în repetate rînduri în ultimii ani în închiderea publicațiilor critice la adresa guvernului sau a oamenilor apropiați partidului de guvernământ sau în transformarea acestora în presă favorabilă guvernării într-un mod foarte evident. Ce se întâmplă în presă este valabil și în economie, oamenii partidului Fidesz sau aliații acestuia ajungând să controleze o bună parte din serviciile publice sau din companiile care fac afaceri cu statul.
Săptămâna trecută, cele mai mari șase partide de opoziție s-au angajat să formeze o alinață fără precedent contra lui Orban în următoarele alegeri generale, din 2022. Formațiunile îl acuză pe premier că duce Ungaria spre autoritarism și departe de valorile democrației Uniunii Europene. Orban și partidul său au câștigat detașat și fără drept de apel din partea opoziției trei alegeri consecutive începând din 2010, în parte mulțumită modificărilor aduse legilor electorale. Premierul a fost ajutat și de fărâmițarea opoziției.
În Serbia, stârnite de o decizie a guvernului de a reinstaura carantina în Belgrad, manifestațiile de luna trecută s-au transformat în proteste contra președintelui Vucic, care s-ar fi folosit de pandemie pentru a câștiga alegerile parlamentare. Criticii spun că decizia președintelui de a deschide țara înainte de alegerile din 21 iunie a permis creșterea numarului de cazuri de infecții cu coronavirus și de decese, Serbia trecînd brusc de la masuri stricte de lockdown la organizarea a 20.000 de evenimente cu spectatori numeroși.
„Autoritățile au decis brusc să ridice restricțiile pentru a permite continuarea campaniei electorale și cîștigarea la mare diferență a alegerilor, întrucît aproape toate partidele de opoziție au boicotat votul“, spune Aleksandar Sekulic, activist pentru drepturile omului din Serbia. O rețea locală de jurnalism de investigație (BIRN) a constatat că Belgradul a raportat mai puține decese cauzate de Covid-19 decât au fost în realitate pentru a merge mai departe cu alegerile. Guvernul de la Belgrad neagă acuzațiile și a trecut la investigarea jurnaliștilor de investigație.
Protestele din Bulgaria, cel mai sărac stat din Uniunea Europeană, durează deja de mai bine de 30 de zile și nu dau semne că se apropie de sfârșit. îSolicitînd demisia premierului Boiko Borisov și acuzînd guvernul de corupție, protestatarii continuă să iasă pe străzile Sofiei și ale altor cîteva orașe bulgare, construind tabere și blocînd intersecțiile din capitală pentru a atrage atenția asupra cererilor lor. „Acest protest nu are motive economice. Este determinat de corupție și de dorința de a face acest guvern să plece“, a declarat Adrian Nikolov, cercetător la Institutul pentru Economia de Piață, un think-tank bulgar. Criticii lui Borisov sunt nemulțumiți și deoarece procurorul șef al țării a dat ordin pentru percheziționarea birourile președintelui Rumen Radev, un critic puternic al partidului de guvernare.
Bielorusia a atras deja atenția întregii lumi prin modul în care președintele Lukașenko a înțeles să descurajeze miile de oameni ieșiți în stradă după alegerile câștigate de dictator cu un scor demn de Coreea de Nord: zeci de răniți în ciocnirile cu forțele de ordine, peste 3.000 de reținuți, dintre care mulți bătuți, torturați sau abuzați într-un fel sau altul. Observatorii internaționali și-au exprimat îngrijorarea cu privire la corectitudinea procesului electoral, în timp ce principala candidată a opoziției, Svetlana Tichanovskaja, a fugit în Lituania, se presupune pentru că s-ar teme pentru siguranța ei și a copiilor săi. Puterile occidentale, inclusiv Uniunea Europeană, au cerut încetarea violenței și eliberarea reținuților. UE face presiuni și cu sancțiuni contra unor oficiali bieloruși. În Polonia, după arestarea unei activiste LGBTI (minorități sexuale) acuzată că a atîrnat bannere-curcubeu pe statui, mii de oameni au ieșit în stradă să ceară eliberarea ei. Aproximativ 48 de protestatari au fost reținuți de poliție. Lupta pentru drepturile LGBTI a fost prioritară în dezbaterea publică din timpul alegerilor prezidențiale de luna trecută. Partidul Lege și Justiție care a susținut realegerea președintelui Andrzej Duda consideră că drepturile LGBTI subminează valorile tradiționale. Comisarul pentru drepturile omului la Consiliul Europei a solicitat eliberarea activiștilor LBGTI.
În Rusia, conducerea de la Kremlin a cerut presei, pe care o controlează în cea mai mare parte, să-l discrediteze pe un guvernator regional a cărui înlocuire la ordin luna trecută a produs cele mai ample proteste antiguvernamentale din ultimele două decenii, notează Financial Times.
Sergei Furgal, care în 2018 l-a învins pe candidatul președintelui Putin în regiunea Khabarovsk Krai în contextul unui puternic sentiment anti-Kremlin, a fost arestat în iulie sub acuzația de omor și dus la o închisoare din Moscova. Protestele care au urmat durează deja de aproape 40 de zile.
0 comments :
Trimiteți un comentariu