Bulevardul Gran Via din centrul Madridului, cu o vechime de 100 de ani, relevă durerea economică produsă de pandemie, cât și o divergență în creștere existentă în inima zonei euro, scrie Financial Times.Prin contrast, redresarea activității economice din Germania este evidentă pentru oricine se plimbă pe artera comercială Zeil din Frankfurt.
Înainte de pandemie, economia spaniolă avansa mai rapid decât media zonei euro, în timp ce Germania era în pragul recesiunii. Însă pe măsură ce coronavirusul s-a răspândit la nivelul întregii Europe în prima jumătate a acestui an, economia Spaniei s-a contractat cu 22%, aproape de două ori mai mult decât cea germană. Redresarea este de asemenea diferită pentru cele două țări: vânzările germane de retail se situează peste nivelurile de dinaintea pandemiei din mai, în timp ce cele din Spania continuă să rămână în urmă.
Un motiv pentru evoluția slabă a Spaniei este virulența cu care a lovit pandemia în martie și aprilie și viteza cu care infectările au crescut din nou câteva luni mai târziu. Restricțiile din Spania au fost mai dure decât cele din Germania, iar economia spaniolă a fost îndeosebi vulnerabilă din cauza dependenței de turism.
Spania se confruntă de asemenea cu probleme de ordin structural, iar deși întărirea euro erodează competitivitatea exportatorilor germani, Melvyn Krauss, de la Hoover Institution din cadrul Universității Stanford, spune că rata de schimb va afecta probabil chiar și mai tare exportatorii din sudul Europei. Astfel, Comisia Europeană se așteaptă la un declin de 10,9% al PIB-lui spaniol în acest an, cu mult peste cel de 6,3% previzionat pentru Germania. Economiștii avertizează că această redresare cu două viteze va spori presiunile asupra piețelor financiare, va alimenta tensiuni politice și va complica sarcina strategilor din Bruxelles și Frankfurt.
„Pandemia a lărgit divergențele structural dintre nordul și sudul zonei euro, iar acest lucru sporește dificultățile stabilirii politicii monetare pentru întreaga regiune“, arată Lena Komileva, economist-șef la Gâ Economics. Aceasta avertizează că „dacă nu vrem să ajungem ca BCE să dețină jumătate din titlurile totale de datorie guvernamentală din zona euro, trebuie să soluționăm această divergență“.
Șefa BCE Christine Lagarde a avertizat cu privire la această problemă, dar și-a exprimat speranța că fondul de redresare de 750 mld. de euro al UE va ajuta.
Vitor Constancio, fost vicepreședinte al BCE, arată că există pericolul ca temerile privitoare la creșterea nivelurilor de îndatorare să determine guvernele sudice să-și restrângă cheltuielile. „Dacă aceste țări vor face acest lucru, divergența economică va crește, cu toate consecințele financiare, sociale și politice atașate“.
0 comments :
Trimiteți un comentariu