La 1.300 de kilometri de protestele de la Minsk, care au captivat atenția lumii și a Europei, UE are propria problemă de sănătate a democrației: Bulgaria, un stat cu nici șapte milioane de locuitori în care demonstrațiile antiguvernamentale și anticorupție continuă neabătute de două luni.Pe hârtie, Bulgaria poate fi un model de disciplină fiscală. Datoriile suverane sunt estimate la 24% din PIB anul acesta (de către agenția de rating Fitch), sub pragul tolerat de UE, un rating de țară bun, monedă stabilă, leva fiind ancorată de euro, și rate ale șomajului chiar și în criză la care țări precum Franța, Italia și Spania nici nu ar îndrăzni să viseze în vremurile bune. Mai mult, Bulgaria merge hotărât spre intrarea în zona euro. Pe de altă parte, 34% dintre pensionari sunt expuși la riscul sărăciei, potrivit datelor Eurostat (date pentru 2019, cele mai recente) - printre cele mai ridicate rate din UE, pe primele locuri fiind statele baltice. Spre comparație, media Uniunii este pe undeva pe la 15%.
De asemenea, 34% dintre copii sunt amenințați de riscul sărăciei și excluziunii sociale. Bulgaria are cea mai mare economie gri din UE, aceasta fiind echivalentă cu 30% din PIB, cu toate că impozitele pe profitul companiilor sunt printre cele mai mici. Și, deși are un sector IT în plină ascensiune, acesta este concentrat în jurul capitalei Sofia.
Rezultatul este că această țară se clasează pe ultimul loc în UE la performanță digitală, potrivit unui studiu al Comisiei Europene. De vină ar fi lipsa de strategie a guvernului. Dezvoltarea Sofiei expune o altă dramă: Bulgaria este una dintre țările cu cel mai rapid ritm al depopulării din lume. Nu doar satele sunt părăsite, ci orașe întregi subdezvoltate mor lent pentru că își pierd locuitorii.
Balkan Investigative Reporting Network (BIRN) a realizat la începutul anului un reportaj pe această temă în Vidin, constatând că acesta „este prins într-o spirală a morții în care stagnarea economică și declinul demografic sunt probleme care se hrănesc una pe alta“. Oamenii pleacă din regiune în căutarea prosperității, iar prosperitatea ocolește regiunea pentru că atât de mulți oameni au plecat. „Vidin este punctul zero al colapsului economic“ mondial. Venitul per capita în regiune este de 3.640 de euro, la jumătate din media din Bulgaria, iar rata șomajului se situa înainte de criză la 13,5%, de trei ori media din țară. BIRN avertizează că aceste cifre nu pot fi considerate exacte deoarece mulți oameni lucrează fără contract, alimentând o economie gri de proporții considerabile. De asemenea, mulți locuitori muncesc în străinătate, dar pe hârtie figurează ca trăind acolo.
În nord-vest, aproape jumătate din copii cu vârste cuprinse între 10 și 17 ani au unul sau ambii părinți la muncă în străinătate, potrivit datelor Unicef. La nivelul țării, media este de 23%.
În aceste zile, Bulgaria trece prin cea mai severă criză politică din ultimii ani, în condițiile în care de două luni zeci de mii de persoane ies să protesteze pe străzile Sofiei și ale altor orașe, cerând demisia guvernului și a procurorului șef Ivan Geșev, pe care-l acuză de corupție și că protejează politicieni și oameni de afaceri controversați, notează IntelliNews. La începutul acestei luni, protestele au devenit violente.
Până recent, premierul Boiko Borisov, fost bodyguard și fost primar al Sofiei, a reușit să supraviețuiască furtunilor politice deși conduce guvernul de circa un deceniu și a fost pus în ipostaze mai mult decât compromițătoare, spre exemplu fiind surprins blestemându-și adversarii politici sau fotografiat dormind cu un pistol sub pernă.
Protestele contra guvernului și contra corupției au început după ce un fost ministru al justiției, Hristo Ivanov, și alte două persoane au debarcat pe o plajă din apropierea portului Burgas și au încercat să instaleze acolo un steag al Bulgariei. Plaja, care ar fi trebuit să fie deschisă publicului, este în apropierea unei uriașe vile a unui fost politician, Ahmed Dogan, lider al partidului minorității turce DPS, implicat în tot felul de afaceri dubioase. Cei trei oameni au fost alungați de ofițeri ai serviciilor de securitate națională, adică de oameni angajați de stat dar care-l protejau pe fostul politician. „Cascadoria“ lui Ivanov a avut scopul de a demonstra cât de dependent este guvernul de un alt politician, Delyan Peevski, și el membru al DPS, dar care deține un imperiu media. Peevski este criticat că s-a folosit de statutul de „făcător de regi“ în parlament al partidului pentru a deveni un jucător important în economie, ajungând să dețină mai multe companii de construcții și 80% din media printată, scrie The Guardian.
Protestatarii au un aliat de calibru mare, președintele țării Rumen Radev, al cărui birou a fost percheziționat la ordinul procurorului Geșev de oameni înarmați până în dinți. Mai recent, protestatarii au fost incitați de vești că omul de afaceri Marian Kolev a ajuns subiectul unor anchete ale autorităților fiscale, poliției economice și autorităților de supraveghere a pieței sub ghidajul direct al procuraturii după ce a criticat violențele poliției asupra participanților la proteste.
Ca răspuns, mii de demonstranți au cumpărat jucării din magazinele deținute de Kolev. Geșev este cunoscut din vremurile când era doar investigator, dar unul care se opunea separației puterilor în stat. El a fost numit procuror șef anul trecut, fiind un aliat al premierului. „Corupția este evidentă peste tot“, explică pentru Financial Times Elena Kasabova, participant la proteste. Tânăra are un loc de muncă sigur și un salariu bun, însă nu este mulțumită de ce se întâmplă în societatea bulgară. „Ca plătitor de taxe, nu văd de ce să fie nevoie de donații pentru finanțarea construcției unui spital pentru copii și pentru achizițiile de aparate medicale în timp ce poliția, parlamentarii și miniștrii au cele mai scumpe mașini, cumpărate cu bani de la bugetul de stat.“ Centrul pentru Studiul Democrației, un think-tank din Sofia, a găsit, făcând un sondaj printre oamenii de afaceri locali, că cel puțin 35% din contractele de achiziții publice implică acte de corupție.
„Oamenii își pierd răbdarea cu acest sistem. Cu taxe mari și corupție peste tot este greu să faci ceva, oricare ar fi sectorul în care decizi să lucrezi“, spune Petar Nedevski, proprietarul unei afaceri de turism din Sofia. Între timp, Bulgaria își continuă drumul spre zona euro și spre revenirea din criza cauzată de pandemia de COVID-19. Agenția de rating Fitch a confirmat calificativul datoriei suverane la „BBB“, cu perspectivă stabilă pentru a reflecta rezistența economiei la pandemie mulțumită prudenței fiscale, rezervelor mari de active în monedă străină și perspectivelor primirii unor fonduri europene semnificative. De asemenea, analișii de la ING au remarcat că, deși a scăzut cu aproape 10% în trimestrul doi, economia bulgară se descurcă în actuala criză mai bine decât cele mai multe economii europene. Iar guvernul a decis majorarea cu 33% a indemnizației minime de șomaj, de la 9 leva (4,6 euro) pe zi la 12 leva (6,13 euro).
0 comments :
Trimiteți un comentariu