Descoperiri dintr-o serie de documente americane secrete analizate de jurnaliști de investigație și implicând tranzacții dubioase de circa 2.000 de miliarde de dolari sunt pe cale să dezlanțuie un scandal uriaș asupra sectorului bancar mondial.Acestea arată cum unele dintre cele mai mari bănci ale lumii au permis mafioților, teroriștilor, guvernelor autoritare sau statelor blocate de sancțiuni internaționale să mute bani suspectați a fi murdari în locuri sigure sau pentru a face plăți, afaceri sau achiziții. Printre numele grele în jurul cărora se conturează scandalul figurează Deutsche Bank din Germania, HSBC și Barclays din Marea Britanie și JPMorgan Chase din SUA. Personajul devenit negativ cel mai des menționat este Deutsche Bank.
Documentele conțin informații despre cum oligarhii ruși s-au folosit de bănci ca să ocolească sancțiuni care ar fi trebuit să-i împiedice să ducă o viață de lux și în siguranță; cum o mare bancă turcă cu conexiuni la guvern și-a creat legături financiare strânse cu industria pornografiei și a intermediat tranzacții suspecte cu Wirecard, o companie germană acuzată de fraudă; cum băncile au permis Coreei de Nord să dezvolte ceea ce pare o amplă schemă de spălare de bani; cum bani de la un consultant al comitetului de candidatură pentru jocurile olimpice de la Tokyo au fost transferați către fiul unui membru influent al Comitetului Olimpic Internațional.
Acestea sunt doar unele dintre suspiciunile pe care le relevă ceea ce este cunoscut ca „Dosarele FinCEN“, o colecție de documente financiare secrete de la o agenție - FinCEN - a Departamentului Trezoreriei SUA ajunse la conglomeratul media american BuzzFeed News și analizate de Inter-national Consortium of Investigative Journalists. Agenția respectivă are rolul de jandarm al sistemului financiar. Documentele conțin notificări și informații despre transferuri de bani date chiar de bănci autorității americane atunci când au suspectat activități dubioase.
Băncile sunt obligate să facă acest lucru deoarece altfel riscă amenzi și alte pedepse. Notificările nu sunt neapărat dovezi de încălcare a legii. Ele reflectă opiniile jandarmilor din cadrul băncilor. Potrivit BuzzFeed News, FinCEN a primit peste 2 milioane de notificări doar în 2019. Cele mai multe dintre notificările analizate au venit de la Deutsche Bank (982), Bank of New York Mellon (325), Standard Chartered Bank (232), JPMorgan Chase (107), Barclays (104) și HSBC (73). FinCEN a condamnat scurgerea de informații, spunând că aceasta pot „permite infractorilor să scape de dovezi relevante pentru că îi avertizează că există o investigație sau că una ar putea fi lansată“, remarcă Deutsche Welle.
În ceea ce privește Deutsche Bank, dosarele FinCEN aracă că uriașul bancar german, predispus la scandaluri și sancționat de nenumărate ori de autorități cu sute de milioane de dolari, a avut un rol principal în tranzacții suspecte de peste un miliard de dolari, dintre care unele ar fi putut permite Rusiei și Iranului să evite sancțiunile internaționale. Banca a permis transferurile de bani chiar și după ce a promis că se va îndrepta, în 2015.
Documentele arată că oamenii din top management știau în ce afaceri se împlică banca. Un caz care iese în evidență este cel al lui Reza Zarrab, un trader de aur turco-iranian care a pledat vinovat în 2017 într-o instanță americană că a ajutat Iranul să evite sancțiunile impuse de SUA.
O subsidiară americană a băncii germane a notificat în martie 2017 FinCEN despre o companie care avea legături strânse cu Zarrab. Informarea spune că firma, Nadir Döviz, a făcut transferuri de peste 28 de milioane de dolari în numele acestuia. Subsidiara a trimis notificarea deoarece Nadir Döviz era investigată pentru implicarea într-o schemă de spălare de bani. Plățile erau efectuate de la mai multe bănci din Turcia, o „țară de mare risc“, iar la ele nu a putut fi identificat vreun motiv comercial. Dosarele FinCEN aruncă într-o lumină proastă în special banca turcă Aktif Bank. Aceasta ar fi implicată
într-o schemă de spălare de bani de amploare pentru o rețea de clienți care include furnizorul german de servicii financiare Wirecard, acum în colaps, și personaje din industria pornografiei.
Aktif Bank face parte din Calik Holding, unul dintre cele mai mari grupuri de afaceri din Turcia care are legături strânse cu guvernul de la Ankara. O parte din tranzacțiile suspecte descoperite în dosarele FinCEN au fost efectuate în timp ce Berat Albayrak era CEO-ul Calik Holding. Albayrak este ginerele președintelui Turciei Recep Tayyip Erdogan și actualul ministru de finanțe. Informațiile din documente arată că Wirecarda efectuat 12 tranzacții suspecte de peste 110.000 dolari prin contul ei de la Aktif Bank între mai și iulie 2014 către BNY Mellon, care a făcut notificările către autoritatea americană. Wirecard a făcut afaceri mari cu clienți din industria pornografiei și jocurilor de noroc, iar AktifBank a facilitat o mare parte dintre acestea. Unul dintre clienți este MindGeek, proprietarul site-urilor Pornhub și Youporn. O altă revelație șocantă este aceea că între 27 mai și 1 iulie 2014 Aktif Bank a instrumentat 561 de transferuri de bani suspecte, de 35,3 milioane de dolari, din conturi afgane ale unor companii paravan. Jurnaliștii de investigație au găsit în dosarele FinCEN că Standard Chartered, cu operațiuni mai ales în Asia, Orientul Mijlociu și Africa, pare să fi intermediat transferuri de bani în numele unei companii din Dubai care ar fi avut legături cu talibanii. O analiză a BBC a găsit că BNY Mellon, JPMorgan și alte bănci au facilitat transferarea a peste 150 de milioane de dolari pentru companii care aveau legături cu regimul nord-coreean. De asemenea, JPMorgan a transferat peste un miliard de dolari pentru Paul Manafort, președintele campaniei prezidențiale din 2016 a lui Donad Trump și presupusul creier al unei fraude gigantice care a distrus fondul suveran de investiții al Malaysiei. De asemenea, colosul de la Wall Street ar fi permis unui mafiot de top din Rusia să transfere circa 1,02 miliarde de dolari timp de 5 ani. Unul dintre prietenii apropiați ai președintelui rus Vladimir Putin, miliardarul Arkady Rotenberg, s-ar putea să fi folosit serviciile băncii Barclays pentru spălare de bani și evitarea sancțiunilor internaționale impuse Rusiei în 2014 după ce aceasta a anexat Crimeea. Rotenberg și Putin se cunosc de mici, iar companiile miliardarului au construit drumuri, un gazoduct și o centrală electrică prin contracte oferite de stat, notează BBC. Investigația jurnalistică a descoperit și că o subsidiară poloneză a ING a intermediat ani de zile transferuri de bani din Rusia către companii suspecte de spălare de bani, potrivit Investico. HSBC se numără și ea printre băncile care au permis oligarhilor, infractorilor și teroriștilor să transfere bani suspectați a fi murdari. În 2012, banca a acceptat să plătească aproape două miliarde de dolari într-un acord prin care departamentul american de justiție a închis o anchetă privind controalele de risc slabe ale companiei, care a asigurat servicii bancare inclusiv traficanților de droguri din Mexic. Documentele sugerează că uneori băncile s-au folosit de sistemul de raportare a activităților dubioase ca de un paravan legal pentru facilitarea transferurilor posibil ilegale, scrie The New York Times. Recent, în SUA, băncile au făcut presiuni asupra Congresului să le reducă unele dintre responsabilitățile privind împiedicarea spălării de bani.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu