Pandemia de COVID-19 a avut o fază de pionierat de care am trecut și are o fază de maturitate către care ne îndreptăm. Trebuie să ne adaptăm, comunicarea este foarte importantă. Medicii trebuie să fie informați, procedurile trebuie modificate și adaptate astfel încât să ajungem să convietuțim cu virusul în anii care vor urma, este mesajul pe care l-a transmis Florentina Ioniță Radu, managerul spitalului Militar Carol Davila din București, în cadrul videoconferinței ZF Health&Pharma; Summit'20.Alte declarații:
S-a vorbit și s-au făcut anumite asocieri cu gripa spaniolă, dar trebuie să avem în vedere că atunci germenul a fost identificat într-un timp îndelungat. Acum suntem beneficiarii erei tehnologice, care permite să ne adaptăm și să fim cu un pas înaintea virusului.
Noi am funcționat cu Spitalul Militar Carol Davila din București ca unitate non COVID-19 și cu Spitalulului Militar ROL 2 instalat în incinta Institutului Ana Aslan din Otopeni ca unitate COVID-19.
A fost dificilă operaționalizarea spitalului, dar am avut toată susținerea specialiștilor noștri. Am direcționat personal medical în nuclee. Un nucleu a lucrat două săptămâni și două de pauză.
Pentru ca acest spital se află în aer liber a fost supus condițiilor mai mult sau mai puțin prielnice din punct de vedere metrorologic. Pentru doctori a fost o perioadă extrem de dificilă să stea imbracati in combinezoane pe temperature foarte ridicate, însă camparea pacienților în aer liber a dus la vindecarea mult mai rapidă a acestora.
Cel mai complicat moment a fost acela de amenajare a zonei de terapie intensivă din zona ambulatorie de la Ana Aslan, unde am investit de la zero în 23 de paturi.
Rigoarea militară pe sistem la momentul critic – Suceava, Focșani- a fost o măsură utilă. Sprijinul de afară trebuie văzut în nota de ajutor.
Consumul de echipament de protecție este imprevizibil. Problema este că multe dintre firme nu-și mai pot onora acordurile-cadru, dar avem sprijin de la IGSU care ne-au ajutat de fiecare data.
O problemă este cu măsura combinezoanelor și cu halatele chirurgicale. Este o bătaie pe resurse umane, pe resurse materiale.
Trebuie să găndim cum vom finanța sistemul de sănătate de la 1 octombrie. Până atunci suntem finanțați pe cheltuieli efective.
Telemedicina și consultările la distanță trebuie să devină tot mai dese. Trebuie regândit sistemul de sănătate, să existe o standardizare a actului medical.
Investițiile în Spitalului Militar au continuat. Ne-am dat seama că nu trebuie să rămânem în capcana în care urma să ne ocupăm doar de pacientul afectat de COVID-19. Astfel am instalat încă un angiograf, am finalizat dotarea și modernizarea centrului medical de imagistică, am finalizat dotarea laboratorului de electrofizologie.
Noi investim în aparatură, dar problema noastră majoră rămâne infrastructura. Spitalele de stat vor avea de suferit dacă legislația în ceea ce privește investițiile și reparațiile curente în spitale nu va fi una specifică.
Sunt foarte importante aspectele legate de telemedicină și de digitalizarea medicinei. Noi am reușit la Spitalul Militar
ROL 2
să implementăm foaia de observație electronica, care sper să fie un model pilot și să se extindă la nivelul întregului sistem de sănătate.
Pandemia ne-a obligat să regândim circuite, să regândim modul de a acces al pacientului, dar ne obligă să ne digitalizăm, să reducem birocrația, să aplicăm telemedicină. În același timp este important să știm să ne susținem resursa umană, să o protejăm, să o recompensăm și să avem un plan strategic de a crea noi specialiști.
0 comments :
Trimiteți un comentariu