♦ Producția locală de medicamente contribuie la economia țării prin joburile create, taxele pe care le plătesc fabricile de medicamente ♦ În timpul crizei sanitare, consumul de medicamente a fost asigurat din producția locală ♦ Industria farmaceutică din România are potențial să furnizeze medicamente generice pentru pacienții din întreaga Europă.Pandemia de COVID-19 a pus în prim-plan industria locală de medicamente, producătorii locali asigurând necesarul de tratamente în contextul în care granițele s-au închis, iar mai multe țări și-au suspendat exporturile. În continuare sunt însă medicamente care nu se găsesc, ceea ce arată că investițiile ar trebui să meargă spre susținerea producției locale ca industrie strategică.
Acestea au fost principalele concluzii ale participanților la videoconferința Health & Pharma Summit, organizată de Ziarul Financiar. Ediția a noua a conferinței a fost organizată cu sprijinul Terapia Cluj, Guia Naghi Partners, Respiro by A&D; Pharma, Roche, Antibiotice Iași, Pfizer, Medicover, Bondoc&Asocia;ții, Techtex, High-Tech Systems&Software.;
„Pentru România, este important ca noi să găsim o cale să furnizăm prin fabricile de medicamente locale pentru întreaga Europă medicamentele generice. Ar fi ideal să facem în România o industrie farmaceutică puternică, care să deservească toată Europa. Acest lucru este posibil cu ajutoare de stat și cu diplomație în UE“, a spus Dragoș Damian, CEO al Terapia Cluj, cel mai mare producător local de medicamente.
Despre importanța strategică a industriei de medicamente a vorbit și Simona Cocoș, director general al Zentiva, al doilea producător de medicamente din țară, care a pus în dezbatere contribuția la economie a producției locale.
„Pandemia a subliniat încă o dată necesitatea unei abordări strategice a producție locale de medicamente. Aceasta trebuie să devină un sector strategic. în primul rând va crește accesibilitatea medicamentelor în România, prețurile vor scădea. Contribuim inclusiv la echilibrarea balanței de import-export“, a spus Simona Cocoș în cadrul ZF Health & Pharma.
Un exemplu de producție locală în domeniul dispozitivelor medicale este grupul Taparo, specializat în producția de mobilă, care a investit 20 mil. euro într-o fabrică de textile la începutul pandemiei.
„Odată cu declanșarea pandemiei ne-am reprofilat în cadrul grupului cu una din companiile noastre - Techtex- pentru a dezvolta o capacitate de producție a textilelor medicale. Viziunea noastră a fost de a dezvolta această capacitate în vederea reducerii dependenței de importuri și în fundamentarea afacerilor“, a spus Ioan Filip, președintele Grupului Taparo. În fabrica Techtex se pot produce lunar 50 milioane de măști chirurgicale.
Din punctul de vedere legal, pandemia de COVID-19 a accelerat adoptarea măsurilor de digitalizare și a investițiilor în partea de telemedicină. „Unele autorități din sistemul medical au fost mai deschise la a rezolva o serie de probleme, mai pragmatice, mai ales acolo unde nici nu implicau costuri. De asemenea s-a plătit la timp, un aspect care contează și unde statul ar trebui să rămănă atent“, a spus Lucian Bondoc, managing partner, Bondoc&Asocia;ții.
Totuși, debutul pandemiei a prins sistemul medical nepregătit legislativ să permită o adaptare rapidă la noua realitate, a explicat Manuela Guia, Managing Partner, Guia Naghi&Partners.;
„Autoritățile nu știau ce echipamente și medicamente au nevoie și pentru ce perioadă, ceea ce a făcut dificilă achiziția. Spitalul nu are suficientă claritate cu privire la ce poate face și ce nu. Au fost situații în care nu se puteau estima cantități, cum prevede acum legislația“, a spus Manuela Guia.
Tehnologia a susținut însă sistemul medical în timp de criză sanitară, iar telemedicina și posibilitatea de a trimite online rețeta către farmacie au fost principalele reacții care au ajutat sistemul să poată răspunde nevoilor pacienților.
„De bun augur a fost faptul că în această perioadă au început să se implementeze soluțiile de telemedicină și consultațiile online, pentru a se putea menține contactul cu pacienții. Acesta nu este un lucru care va trece. Ne vom mai întâlni pe viitor cu aceste lucruri și trebuie să înțelegem că o consultație online poate fi la fel de eficientă ca și în cazul contactului direct cu doctorul“, a spus Ana Gavrila, Retail Pharma Director în cadrul High-Tech Systems & Software, lider în piața soluțiilor de software pentru farmacii.
Lecția învățată de Ioan Nani, președintele Antibiotice Iași, cel mai mare producător de medicamente cu capital românesc, este că trebuie să existe o autoritate națională în domeniul industriei farmaceutice.
„Este nevoie de industrie farmaceutică în conexiune cu industria europeană. Dacă la Iași se pot face derivații semisintetice a oxicilinei, de ce nu se discută acest lucru în guvern, în Comisia Europeană, pentru a se aloca corect fondurile de dezvoltare viitoare“, a spus Ioan Nani.
Adela Cojan,
președinte al CNAS
► Având în vedere explozia de cazuri, cred că ar trebui să renunțăm la clasificarea spitalelor COVID și non-COVID-19 și ar trebui să obligăm toate spitalele să primească ambele tipuri de pacienți. Traversăm o perioadă dificilă. Este o provocare pentru toate sistemele de sănătate din lume.
► Bugetul la bolile cardiovasculare a crescut de la 149 mil. lei în 2018, la 176 mil. lei în 2019, iar în primele șase luni ale acestui an am avut 70 mil. lei.
► Bugetul pentru programul național de boli oncologice a crescut de la 1,5 mld. lei în 2018, la 1,9 mld. lei în 2019, iar anul acesta, doar în primele 6 luni am avut alocată suma de peste 1 mld. lei. Până la final de an moleculele vor fi accesibilie pacienților incluși în programul național de boli oncologice.
► Am introdus 35 de molecule noi, inclusiv pe terapia genetică, diabet zaharat, boli rare și pentru hepatite cronice. Pentru creșterea accesibilității bolnavilor la terapie, am adoptat o serie de acte normative care au prevăzut suspendarea utilizării cardului de sănătate pe perioada stării de urgență și prelungirea acestei perioade până la 30 septembrie.
► Față de anul trecut, bugetul a crescut la 41 mld. lei, de la 38 mld. lei, ceea ce este o creștere importantă, dar nu atât cât ne-am dori. Bugetul este acum în jur de 5% din PIB, mult mai mic față de media europeană care este de 9-10%, chiar 11% în Elveția. E adevărat că bugetul fondurilor asigurărilor sociale de sănătate a fost suplimentat, dar am încercat să redirecționăm sumele spre asistența medicală din spitalele care luptă cu COVID-19.
► Cheltuielile au crescut cu 20% pe fondul COVID-19. Trebui să ne încadrăm într-un buget limitat, am ajuns cu procentul de cheltuială pe segmentul spitalicesc la 50%, media euroepană este de 35%, efortul este semnificativ.
► Finanțarea sectorului de sănătate se face prin aplicarea contribuției de numai 10% din veniturile persoanelor angajate, dar doar 5 mil. dintre noi plătim aisgurările de sănătate și beneficiem toți cei 19-20 de mil. de oameni, câți suntem în țară. Am plecat de la 14% în 1999, am ajuns să se reducă în fiecare an, media europeană de aplicare este de 14%, spre care vrem să ne îndreptăm și noi.
Dragoș Damian,
CEO al Terapia Cluj
► Pandemia este aici. O să ajungem să navigăm prin ea. O sa existe un vaccin la un moment dat. Era ideal dacă acel vaccin putea să fie ambalat și în România. Era ideal să avem un Institut Cantacuzino sau o fabrică de vaccinuri. Capabilitățile de ambalare și transport sunt reduse la ora actuală pentru un vaccin care trebuie distribuit la scară globală.
► Trebuie să găsim o cale să furnizăm medicamente generice pentru întreaga Europă. În lunile de debut ale pandemiei au fost momente cînd Europa a rămas fără medicamente esențiale precum paracetamol. Anumite țări au stopat distribuția de medicamente către alte țări.
► Ar fi ideal să facem în România o industrie farmaceutică puternică, care să deservească toată Europa. Acest lucru este posibil cu ajutoare de stat și cu diplomație în UE. Ursula von der Leyen, președintele CE, a reiterat recent nevoia de a crea stocuri strategice de medicamente la nivelul țărilor, pentru a nu se mai repeta istoria din martie-aprilie.
► În lunile de pandemie a trebuit să găsim metode să ne adaptăm. Am trecut prin luni de foc, am pierdut contactul cu fabricile din China, care ne dau materii prime, am avut probleme mari de distribuție. În perioada martie-aprilie s-au pierdut circa 20 mil. dolari.
► S-a dat o lege prin care s-au interzis exporturile paralele, iar interpretarea ei a fost greșită așa încît noi nu am mai putut exporta produsele pe care le fabricăm aici. În lunile de debut ale pandemiei au fost momente cînd Europa a rămas fără medicamente esențiale precum paracetamol. Anumite țări au stopat distribuția de medicamente către alte țări.
► Terapia plătește statului anual circa 100 mil. lei taxe și impozite. Este un exemplu al contribuției și al banilor pe care îi putem aduce în continuare în economia României, dacă ni s-ar acorda importanța strategică cuvenită.
Simona Cocoș,
director general al Zentiva
► Pandemia a subliniat încă o dată necesitatea unei abordări strategice a producție locale de medicamente. Aceasta trebuie să devină un sector strategic. În primul rând va crește accesibilitatea medicamentelor în România, prețurile vor scădea. În plus, putem face față unei crize ca cea pe care o traversăm de șapte luni încoace și datorită contribuției pe care o are industria de medicamente în economia României.
► Grupul de companii Zentiva a avut o contribuție de1.782 mil. lei ca valoare adăugată la economia României în ultimii cinci ani, 100 mil. euro taxe și impozite, peste 50 mil euro investiții în modernizarea și extinderea capacităților de producție. Contribuim inclusiv la echilibrarea balanței de import-export. O mare parte din producția noastră pleacă la export. Fabricile din grupul Zentiva din România susțin peste 2.000 de locuri de muncă în economie. Vorbim de o contribuție importantă, care poate crește, dacă există o abordare strategică.
► În T1/2020 s-a modificat taxa clawback, contribuind mult la stoparea dispariției medicamentelor ieftine din România. În plus, acest lucru va avea o contribuție importantă în trasferul producției de medicamente din alte fabrici, în România.
Sorin Petcu,
general manager la IQVIA
► La nivelul Uniunii Europene avem câteva priorități printre care se numără îmbunătățirea accesului la medicamente prin creșterea sustenabilității sistemului de sănătate și sistemele de informații despre sănătate care să perimită clasificarea pacienților pentru măsurarea evoluției bolilor și riscul unui pacient în timpul unei pandemii.
► 76% din licențele la medicamentele inovative sunt deținute de producătorii din Europa, iar 11% de cei din SUA, dar peste 80% din producția acestora se petrece în afara UE. Din acest motiv se pregătește o directivă la nivelul UE prin care să se reducă această dependență de piața din afara UE.
► La nivelul României, din producția locală consumăm un procent de doar 3% ca valoare, de patru ori mai mică față de media din Europa de Est (12%).
► Piața de medicamente din România a înregistrat pentru prima oară în ultimii ani o scădere de 1% în S1/2020, față de perioada similară din 2019.
► Creșterea din T1/2020 a fost estompată cu scăderea de consum din T2/2020, o cauză importantă în evoluția din S1/2020.
► Cu toate că segmentul de spital a avut o creștere a consumului de 20% totuși, această creștere nu a compensat scăderea vănzărilor de medicamente în farmaciile cu circuit deschis.
► Creșterea din T1/2020 a fost estompată cu săderea de consum din T2/2020, o cauză importantă în evoluția din S1/2020.
► În T1/2020, farmaciile au avut o creștere datorată suprastocării, urmată de o scădere acută a consumului în T2/2020, ceea ce a dus la o scădere de 4% față de perioada similară a anului trecut.
În săptămâna când a fost confirmat primul caz de COVID-19 în România (a noua săptămână a anului) s-a înregistrat un vârf de consum, care s-a accelerat în săptămâna 12 a anului, atunci când a fost publicată OUG.
Ioan Filip,
președinte al Grup TAPARO
► Odată cu declanșarea pandemiei ne-am reprofilat în cadrul grupului cu una din companiile noastre (Techtex-n. red) pentru a dezvolta o capacitate de producție a textilelor medicale. Am construit unitatea în vederea reducerii dependenței de importuri și pentru dezvoltarea businessului.
► Techtex este o componentă integrată pe verticală, care își produce componentele necesare realizării măștilor și echipamentelor de protecție. În august, am dat în funcțiune prima linie de material filtrant din România, cu o capacitate de producție de 50 tone pe lună, urmând ca aceasta să crească până la 150 de tone, odată cu dezvoltarea proiectului, lucru care va securiza stocul de material filtrant atât pentru noi, cât și pentru alți producători locali.
► Recent, am pus în funcțiune o capacitate de producere de material textil, pe lângă cea de la Oradea, astfel încât am ajuns la o producție 750 de tone de material utilizat pentru halate, combinezoane, măști, și am dat în funcțiune linia de producere a măștilor de protecție. Putem să asigurăm o capacitate de 50 milioane de măști chirurgicale pe lună.
► Investiția inițială a fost de 20 mil. euro, dar acesta va crește spre 25-30 mil. euro, având în vedere nevoile identificate.
Ioan Nani,
președinte al Antibiotice
► Cred că în această pandemie am învățat că ne trebuie un sistem legislativ coerent și instituții care să gestioneze asemenea evenimente violente. Este nevoie de o Autoritate Națională în domeniul industriei farmaceutice. Este nevoie de industrie farmaceutică în conexiune cu industria europeană. Dacă la Iași se pot produce derivați semisintetici ai penicilinelor, substanțe active betalactamice cu inhibitori de betalactamază, de ce nu se discută acest lucru în guvern, în Comisia Europeană, pentru a se aloca corect fondurile de dezvoltare viitoare.
► Rămân adeptul rolului important pe care trebuie să-l aibă fiecare organism statal. Am văzut un șoc în prima fază, Europa nu mai exista ca o comuniune de state, fiecare țară a anunțat câte miliarde de euro alocă companiilor naționale pentru a le ajuta să treacă peste această perioadă dificilă. A trebuit să constatăm că poate fi creată o politică comună.
► În Polonia sunt peste 100 de mici producători de medicamente, încurajați de statul polonez. Dincolo de minsiterul Sănătății, trebuie să existe o Agenție Națională de Sănătate, ca în Polonia.
► Ne-am adaptat la noile realități din piața achizițiilor de materii prime, dar nu am avut disfuncționalități. Am îmbunătățit portofoliul, am reintegrat unele produse care erau solicitate -algolcamin, novocalmin - am adus în sistem de urgență anumite medicamente.
Manuela Guia,
managing partner la Guia Naghi și Partenerii
► Această criză generată de pandemia de COVID-19 ne-a luat prin surprindere din punct de vedere legislativ. Am învățat că legislația pe care o aveam nu era suficientă și nu era gândită pentru a permite adaptabilitatea rapidă la condițiile generate de pandemie. Dar autoritățile au fost suficient de flexibile, s-au readaptat, am fost martorii unei efervescențe legislative. Modificări făcute din scurt au servit unor obiective, dar s-au dovedit a fi insuficiente.
► Autoritățile nu știau ce echipamente și medicamente au nevoie și pentru ce perioadă, ceea ce a făcut dificilă achiziția. Spitalul nu are suficientă claritate cu privire la ce poate face și ce nu. Au fost situații în care nu se puteau estima cantități, cum prevede acum legislația. Vor fi în continuare situații în care producătorii nu vor fi în măsură să își asume cantități fixe, pentru că România este în competiție internațională.
► Să se emită o serie de recomandări de către autoritatea de achiziții publice care să arate că flexibilizarea contractelor standard este permisă.
► Franța, Italia și alte țări au emis ghiduri de achiziții publice pentru că suntem în pandemie. Putem să permitem statului să plătească în avans anumite bucăți de contracte, putem face achziții directe chiar și când se presupune aplicarea unei licitații. Soluții sunt, dar trebuie să existe colaborare între autorități.
Iulian Trandafir,
CEO al Alliance Healthcare
► În fiecare zi se întâmplă ca pacienții să găsească din ce în ce mai puține medicamente. Luna martie a dus la o golire de stocuri de paracetamol, pentru că în luna martie a avut loc o suprastocare a pacienților acasă de produse de răceală și gripă, iar în T2/2020, șansele ca populația să răcească au fost mici pentru că s-a stat în casă pe fondul pandemiei.
► Începând cu luna februarie, o lună relativ normală, luna martie a fost un boom în vânzări, ajungând la valoarea de 1,7 mld. lei. Am avut scădere în lunile aprilie și mai – 144 de milioane de lei, dar s-au înregistrat creșteri la peste 1 mld. lei în iunie. În luna iulie, s-a depășit valoarea de 1,3 mld. de lei, ceea ce înseamnă o revenire a pieței. Stocurile s-au reglat în lunile aprilie și mai. Scăderile de vânzări au reechilibrat stocurile – au fost farmacii care au avut stocuri mari în martie.
► O altă problemă pe care o au distribuția și retailul este reprezentată de produsele foarte ieftine cu adaos mic și de categoria de produse foarte scumpe, inovatoare, la care limitările de adoas de 30 de lei la distribuție și 35 de lei la farmacie nu acoperă nici măcar asigurarea produselor.
► Au probleme de asigurare, de transport, de securitate care nu se pot acoperi cu 30 – 35 de lei.
Lucian Bondoc,
managing partner la Bondoc & Asociații
► Pandemia a fost ținută cât de cât sub control. S-a avansat în direcția debirocratizării și a unei flexibilități. Sunt discuții avansate pe partea de semnătură electronică, pe partea de telemedicină, pe partea de online. Nu s-au concretizat o bună parte dintre ele, dar direcția a fost deja trasată și există disponibilitatea în acest sens.
► Unele autorități din sistemul medical au fost mai deschise la a rezolva o serie de probleme, mai pragmatice, mai ales acolo unde nu implicau costuri. De asemenea s-a plătit la timp, un aspect care contează și unde statul ar trebui să rămână atent.
► S-a redescoperit importanța strategică a sistemului de sănătate, și chiar dacă nu s-a avansat foarte mult, există premise pentru schimbări de substanță și de care ar trebui să beneficieze și România, atât în ceea ce privește investițiile, inclusiv în producție, dar și în zonele cu caracter mai general.
► Au existat și evoluții mai puțin fericite în această perioadă. Spre exemplu, am avut o supraîncărcare a sistemului medical cu pandemia de COVID-19, ceea ce a implicat o atenție mai scăzută către alte zone. Foarte mulți români au avut acces scăzut la tratamente medicale de bază, lucru care se va deconta în perioada următoare prin speranță de viață mai redusă și prin agravarea unor probleme medicale. n A avut loc o creștere structurală a costurilor în sistemul spitalicesc.
Ana Gavrilă,
retail pharma director la High-Tech Systems & Software
► Pilonii strategici ai unei societăți moderne sunt educația și sănătatea. În perioada acesta ambele direcții au fost susținute de tehnologie. A fost un parcurs anevoios și pentru că societatea e mai repede reactivă în loc să fie proactivă, lucru care s-a întâmplat mai ales în sectorul educației.
► În sănătate a fost de bun augur reacția rapidă a CNAS și a MS când, printr-o ordonanță emisă, s-a renunțat foarte repede la consultația directă dintre medic și pacient și s-a trecut la teleconsultație sau la alte metode și, la fel, s-a renunțat la rețete în farmacii.
► De bun augur a fost faptul că în această perioadă au început să se implementeze soluțiile de telemedicină și consultațiile online, pentru a se putea menține contactul cu pacienții.
► Acesta nu este un lucru care va trece. Ne vom mai întâlni pe viitor cu aceste lucruri și trebuie să înțelegem că o consultație online poate fi la fel de eficientă ca și în cazul contactului direct cu doctorul.
► În condițiile în care traversăm o criză acută, nevoia de a avea cifre exacte și de a putea reacționa în concordanță cu cifrele, reprezintă un lucru vital într-un business. Sisteme precum inteligența artificială, machine learning, ar trebui adoptate pe scară largă în viitorul apropiat. Tehnologia și automatizările le permite și companiilor să prindă un avantaj competitiv.
George Echim,
manager la Farmacia Ardealul
► Accesul pacienților la medicamente în România este unul deficitar. În urmă cu 7-8 ani, se găseau mult mai multe medicamente decât acum. Au fost săptămâni în care zilnic primeam în fiecare dintre farmaciile noastre minimum 60-70 de apeluri în ceea ce privește Euthyrox. În situații asemănătoare se află și alte medicamente.
► În momentul în care un medicament care are o cotă mare de piață se găsește cu greu, este foarte greu pentru cei care aveau o cotă de piață mai mică să poată acoperi golul lăsat în piață de un medicament care practic domina piața.
► În perioada aceasta când problemele de cash flow au existat, am avut probleme cu medicamentele foarte scumpe (sunt medicamente care costă 35.000 de lei), să ne gândim ce procent înseamnă 35 de lei din 35.000 de lei. În momentul în care o farmacie derulează în interesul pacienților sute de mii de lei în astfel de medicamente pe care le așteaptă la plată timp de 90-100 de zile, acesta nu este un demers ușor, iar colaborarea cu anumiți producători care livrează aceste medicamente direct pacienților prin intermediul farmaciilor, presupune de multe ori utilizarea unor bilete la ordin sau achitarea pe loc a acestor medicamente.
► Noi am făcut stocuri importante în luna martie, ceea ce ne-a creat unele dificultăți. Dacă încheiem anul cu aceeași cifră de afaceri înregistrată la finalul anului 2019 vom fi mulțumiți.
Paul Negoiță,
manager la farmaciile Iris Pharm
► După această perioadă ar trebui să avem o discuție clară care să vizeze rolul farmaciilor în comunitate. Sunt multe aspect pe care trebuie să le gândim după această perioadă și cred că refacerea spiritului comunitar și înțelegerea faptului că dincolo de business o farmacie este o activitatea medicală care presupune și norme etice, cred că ar trebui să fie discuții serioase cu autoritățile statului. O reașezare a rolului farmaciilor în societate ar putea să salveze și învățământul farmaceutic, care este puțin căutat de către absolvenții de liceu.
► S-a dovedit că farmacia nu este ultima verigă din lanțul medical, este o verigă importantă. În ceea ce ne privește pe noi, am simțit rolul pe care îl avem în comunitate. Cred că am deservit bine lipsa unor servicii pe care statul ar fi trebuit să le asigure.
► Spre exemplu, în perioada pandemiei nu era suficient să îți dorești un medicament, trebuia să ajungi la farmacie să îl achiziționezi. Erau cazuri în care restricția de circulație îi împiedica pe cei care aveau nevoie de medicamente să ajungă să le cumpere, astfel că a trebuit să mergem noi să ducem medicamentele la pacienți.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu