► Investițiile accelerate în zone critice, cum ar fi secțiile de terapie intensivă, aparaturi noi în spitale reprezintă partea pozitivă a pandemiei de COVID-19► Comunicarea dintre medici și pacienți, colaborarea dintre spitale și comunitate sunt principalele lecții din pandemie.
La șapte luni de la debutul pandemiei de COVID-19 în România, trebuie să intrăm în etapa de „maturitate“, în care sistemul sanitar să se adapteze noii realități și să reducă din birocrație. În plus, investițiile nu trebuie oprite, iar colaborarea dintre medici, spitale și comunitate este vitală.
Acestea au fost câteva dintre lecțiile învățate în pandemie de reprezentanții celor mai mari unități medicale din sistemul de stat și privat prezenți la videoconferința ZF Health & Pharma 2020.
Evenimentul ZF, ajuns la a noua ediție, a fost organizat în parteneriat cu Terapia Cluj, Guia Naghi Partners, Respiro by A & D Pharma, Roche, Antibiotice Iași, Pfizer, Medicover, Bondoc & Asociații, Techtex, High-Tech Systems &Software.
„Am plecat cu organizarea sistemului medical, cu o lună înainte de apariția COVID-19 în România. Stocurile statului la momentul respectiv erau zero, dar am folosit inițial cantități mici de medicamente, apoi s-au realizat achiziții. Lucrurile au fost susținute din mers. Am avut și probleme, legate în general de funcționarea spitalelor non COVID-19, pentru că a trebuit să luăm măsuri pentru limitarea răspândirii virusului“, a spus Horațiu Moldovan, secretar de stat în cadrul Ministerului Sănătății.
Principala problemă a sistemului medical identificată de reprezentantul Ministerului Sănătății este resursa umană, secții medicale precum terapia intensivă, boli infecțioase funcționând cu deficit de medici.
„Această situație este dificil de rezolvat, putem cumpăra aparatură într-o săptămână, dar ne trebuie un deceniu pentru a forma specialiști care să o folosească“, a mai spus Horațiu Moldovan în cadrul evenimentului ZF.
Despre importanța resursei umane a vorbit și Florentina Ioniță Radu, managerul Spitalului Militar Carol Davila din București. Unitatea medicală s-a adaptat rapid la criza sanitară, iar medicii au creat circuite în spital pentru a limita răspândirea virusului.
„Pandemia ne-a obligat să regândim circuite, să regândim modul de acces al pacientului, dar ne obligă să ne digitalizăm, să reducem birocrația, să aplicăm telemedicină. În același timp este important să știm să ne susținem resursa umană, să o protejăm, să o recompensăm și să avem un plan strategic de a crea noi specialiști“, a spus Florentina Ioniță Radu.
Un lucru pozitiv din criza sanitară prin care trecem este că investițiile s-au făcut mult mai repede, susține Beatrice Mahler, managerul Spitalului Marius Nasta din București.
„La Marius Nasta bugetul a fost suplimentat semnificativ, dar direcția de finanțare s-a dus în mare parte pe achiziția de medicamente și echipamente de protecție. Pentru terapia intensivă a fost mărit numărul de paturi – paturile pentru pacienți Covid au fost complet dotate. Este un pas bun din această pandemie pentru că a adus investiții. Firmele și ONG-urile și-au făcut simțită prezența“, a spus Beatrice Mahler.
Despre implicarea comunității locale și ajutorul primit de spitale în momentele critice, în care medicii nu aveau materiale de protecție în lupta cu virusul a vorbit și medicul Virgil Musta, șeful secției de boli infecțioase a Spitalului Victor Babeș din Timișoara.
„Colaborarea dintre medici și comunitatea care s-a mobilizat să ne ajute a fost un element important în reușita noastră până în acest moment. În decursul celor șapte luni de pandemie am avut multe lucruri de învățat. Primul obiectiv pentru noi a fost să asigurăm protecția cadrelor medicale. Am reorganizat funcțional și structural spitalul în acest sens“, a spus Virgil Musta.
Și spitalele private s-au adaptat noului context sanitar și au creat circuite în spitale, deși activitatea în clinici și spitale a fost redusă în perioada stării de urgență. Ulterior, după 15 mai, pacienții au reînceput să vină în spitale, iar nevoia de tratament se vede în numărul mai mare de prezentări în unitățile medicale private.
„Specialiștii români au dovedi că pot face față unui război pandemic. Am creat laboratoare peste noapte, au fost făcute circuitele în boli infecțioase, pentru ca medicii să lupte cu această maladie. Nu avem cifre care să ne îngrijoreze“, a spus Mihai Marcu, președintele MedLife, cel mai mare operator privat din piața de sănătate.
În prezent, MedLife are patru laboratoare medicale unde sunt prelucrate teste Covid, iar jucătorul privat realizează studii pentru a observa gradul de imunizare în cadrul populației.
Grupul Monza din București, unul dintre cei mai importanți jucători din piața privată de sănătate, a pus la dispoziția statului Spitalul Metropolitan din Capitală pentru a deveni unitate de suport pentru pacienții cu Covid. În același timp, compania continuă să investească.
„Este momentul de investit în sănătate, noi nu ne oprim. Piața medicală are nevoie de investiții constante, trebuie să investească atât statul, dar și operatorul privat. Factorul principal la care ne uităm ca operator este numărul de paturi din terapia intensivă care sunt ocupate. Dacă nu depășim pragul de 500 de paturi lucrurile sunt sub control“, a spus Luca Militello, CEO al Monza România.
Tortuși, Ioan Simion, fondatorul Spitalului Sanconfind din Câmpina, a oprit investițiile noi în spital, având posibilitatea să crească folosind infrastructura din prezent.
„Fiecare spital poate să-și adapteze incinta astfel încât să evite problemele de contaminare. Spitalul nostru are niște circuite proiectate astfel încât să nu se întâmple acest lucru. în plus ne-am focalizat pe educarea personalului astfel încât să se obișnuiască cu noile reguli de interacțiune“, a mai spus Ioan Simion.
Horațiu Moldovan,
secretar de stat în cadrul Ministerului Sănătății
► Resursa umană este problema cea mai mare a sistemului de sănătate. Intervalul de timp pentru a forma specialiști se întinde pe parcursul a cel puțin un deceniu. Tehnologia se poate cumpăra, dar specialiștii se formează în câțiva ani. Această situație este dificil de rezolvat, putem cumpăra aparatură într-o săptămână, dar ne trebuie un deceniu pentru a forma specialiști care să o folosească.
► Minsterul Sănătății trebuie să acționeze limitat cu doctorii care sunt disponibili, au fost necesare detașări, relocări, măsuri care costă, dar nu am avut alternativă. Din fericire am avut înțelegere din partea colegilor. România este dezvoltată inegal și din punct de vedere medical. Spre exemplu,în zona de vest, în Ardeal, lucrurile stau mai bine față de zona de sud unde există o dezvoltare mai precară.
► Intrarea României în Uniunea Europeană și deschiderea pieței au permis ca personalul medical să găsească de muncă cu ușurință peste granițele țării, astfel am asistat la plecarea a zeci de mii de medici. Această politică a fost una dintre cele mai mari erori pe care le-a făcut România.
► Începerea școlii este o problemă pentru că aduce la un loc un număr mare de oameni, schimbă echilibrul epidemiologic în populație, iar riscul de transmitere a virusului este crescut. Ne așteptăm la creșterea numărului de cazuri după deschiderea școlii, dar nu puteam renunța la sistemul de învățământ. Încercăm să implementăm măsuri de prudență, dar să lăsăm să funcționeze sistemul de învățământ.
► Am organizat terapii intensive pentru copii, la Marie Curie, la Grigore Alexandrescu, pentru a putea îngirji și copii infectați cu COVID-19. Nu pot face precizări asupra numărului de copii ce vor fi infectați, dar ne așteptăm la o creștere în această zonă.
► Global, sistemul medical a făcut față și face față în continuare.
► Societatea de epidemiologie s-a dovedit a fi importantă pentru sistemul medical românesc. Cred că majoritatea populației nu știa că există această specializare, și iată că după un accident important global ni s-a arătat importanța acestei specializări.
► Sistemul medical a făcut față după opinia Minsiterului Sănătății, iar ogranizarea a permis să controlăm într-o măsură bună evoluția fenomenului. Toți pacienții care au avut nevoie au fost internați în spitale, au avut mereu locuri în terapie intensivă, acolo nu s-a depășit ca grad național de ocupare 80%, concluzia că măsurile pe care le-am luat au condus la rezultate bune.
► Problema vaccinului anti-COVID-19 este o problemă științifică. Acum nu dispunem de un vaccin utilizabil la nivel clinic. Beneficiul va fi important atunci când va apărea acest vaccin. Suntem conectați la UE și Comisia Europeană are în lucru un proiect legat de elaborarea unui vaccin anti-Covid. Nu sunt informații certe când va fi disponibil, probabil în următoarele luni. Acesta se administrează unui număr foarte mare de oameni, ca atare, dacă există probleme legate de efectele lui secundare pot apărea mari complicații la nivel național. Ele trebuie testate pentru a avea o siguranță maximă și a nu provoca alte probleme.
► Am plecat cu organizarea sistemului medical, cu o lună înainte de apariția COVID-19 în România. Stocurile statului la momentul respectiv erau zero, dar am folosit inițial cantități mici de medicamente, apoi s-au realizat achiziții. Lucrurile au fost susținute din mers. Am avut și probleme, legate în general de funcționarea spitalelor non COVID-19, pentru că a trebuit să luăm măsuri pentru limitarea răspândirii virusului. Astfel, numărul de paturi s-a redus pentru a menține funcționale spitalele.
Florentina Ioniță Radu,
managerul Spitalului Militar Carol Davila din București
► Pandemia de COVID-19 a avut o fază de pionierat de care am trecut și are o fază de maturitate către care ne îndreptăm. Trebuie să ne adaptăm, iar comunicarea este foarte importantă. Medicii trebuie să fie informați, procedurile trebuie modificate și adaptate astfel încât să ajungem să conviețuim cu virusul în anii care vor urma.
► Am funcționat cu Spitalul Militar Carol Davila din București ca unitate non COVID-19 și cu Spitalul Militar ROL 2, instalat în incinta Institutului Ana Aslan din Otopeni, ca unitate COVID-19. Cel mai complicat moment a fost amenajarea sectorului de terapie intensivă de la Ana Aslan, unde a trebuit să investim de la zero în 23 de paturi.
► Consumul de echipament de protecție este imprevizibil, iar multe dintre firme au ajuns să nu-și mai poată onora acordurile-cadru. Avem un sprijin însă în IGSU ( Inspectoratul General pentru Situații de Urgență-n.red) care a răspuns de fiecare dată solicitărilor noastre.
► Investițiile în Spitalului Militar au continuat. Ne-am dat seama că nu trebuie să rămânem în capcana în care urma să ne ocupăm doar de pacientul afectat de COVID-19 pentru că noi ne ocupăm și de pacienți care nu fac parte din această categorie. Astfel am instalat încă un angiograf, am finalizat dotarea și modernizarea centrului medical de imagistică, am finalizat dotarea laboratorului de electrofiziologie.
► Investim în aparatură, dar spitalele de stat vor avea de suferit dacă legislația în ceea ce privește investițiile și reparațiile curente în aceste unități nu va fi una specifică.
► Sunt foarte importante aspectele legate de telemedicină și de digitalizarea medicinei. Am reușit la Spitalul Militar ROL 2 să implementăm foaia de observație electronică, care sper să fie un model pilot și să se extindă la nivelul întregului sistem de sănătate.
► Pandemia ne-a obligat să regândim circuite, să regândim modul de acces al pacientului, dar ne obligă să ne digitalizăm, să reducem birocrația, să aplicăm telemedicină. În același timp este important să ne susținem resursa umană, să o protejăm, să o recompensăm și să avem un plan strategic în a crea noi specialiști.
Beatrice Mahler,
managerul Spitalului Marius Nasta, București
► Este momentul în care trebuie să regândim ce facem cu pacientul Covid. El trebuie să intre în circuitul de activitate normală, să poată alege medicul, să continue tratamentul acasă, dar acest lucru trebuie făcut dacă acest serviciu este plătit corespunzător. Este nevoie de suport și de dezvoltare a sistemului de telemedicină, iar direcția de dezvoltare trebuie să fie centrată pe asistența pacientului în ambulatoriu.
► Mă îngrijorează asistența pacientului pneumologic cu boală cronică și pentru pacienți cu tuberculoză trebuie regândit. Va trebui regândită alocarea acestor paturi pentru că, în prezent, o parte dintre aceste paturi asistă pacientul Covid. Numărul pacienților cu tuberculoză a scăzut foarte mult, dar asta înseamnă că le este frică să vină la spital, iar cei care ajung au forme severe.
► Este important ca partea legislativă să fie mai flexibilă. Angajarea unui medic să nu trebuie să dureze trei luni, angajarea unei asistente trebuie să fie făcută într-un sistem flexibil, transparent, iar perioada să fie suficient de lungă pentru ca persoana să se poată adapta.
► La Marius Nasta bugetul a fost suplimentat semnificativ, dar direcția de finanțare s-a dus în mare parte pe achiziția de medicamente și echipamente de protecție. Pentru terapia intensivă a fost mărit numărul de paturi – paturile pentru pacienți Covid au fost complet dotate. Pentru prima dată, fiecare pat beneficiază de ventilator și tot ce trebuie. Este un pas bun din această pandemie pentru că a adus investiții. Firmele și ONG-urile și-au făcut simțită prezența.
► La echipamente sanitare s-au triplat costurile, însă acestea sunt o prioritate pentru orice spital. Dacă nu ai personal protejat nu poți vorbi de un act medical care se desfășoară în siguranță pentru pacient.
► Important este să transmitem că circuitele pentru pacientul Covid și non Covid sunt extrem de bine delimitate. Delimitarea creează circutie de siguranță atât pentru pacient cât și pentru personal.
► A trebuit să reorganizăm întreaga activitate, să asigurăm personalul medical că are toate echipamentele necesare pentru a fi în siguranță. Momentele dificile au mai fost legate de modul în care s-a schimbat tipologia pacientului internat.
Virgil Musta,
șeful secției de boli infecțioase de la Spitalul Victor Babeș din Timișoara
► Colaborarea dintre medici și comunitatea care s-a mobilizat să ne ajute a reprezentat un element important în reușita noastră până în acest moment.
► În decursul celor șapte luni de pandemie am avut multe lucruri de învățat. Primul obiectiv pentru noi a fost să asigurăm protecția cadrelor medicale. Am reorganizat funcțional și structural spitalul în acest sens. Am ales un nivel de biosecuritate, am realizat trei zone distanțate, am organizat activitatea în echipe mici.
► Avem o asociație care sprijină activitatea spitalului și care, printr-un apel la nivelul comunității, a obținut multe dintre materialele de care am avut nevoie în prima fază. Am organizat îmbunătățirea saloanelor de pacienți. Am folosit lucruri de unică folosință pentru fiecare dintre acesția și le-am pus la dispoziție tot ce înseamnă materiale de igienă.
► Cu ajutorul primăriei, printr-un parteneriat public-privat, ne-am dotat cu tot ceea ce este nevoie ca să putem trata la o înaltă performanță. Toate aceste lucruri au dat rezultate și au dat încredere medicilor și pacienților.
► Într-un timp record am obținut o platformă -Pandemic Controler, pentru evaluarea pacienților cu COVID-19 și tratamentul necesar. Sistemul oferă informații legate de stadiul bolii unui pacient, factori de risc, dar și schema de tratament. Astfel am început să împărțim pacienții pe mai multe categorii, și ne-a permis să tratăm particularitatea bolii fiecărui pacient în parte.
► La nivelul de organizare al spitelelor din țară trebuie să începem să gândim construcția saloanelor astfel încât să fie pregătite pentru astfel de situații de natură infecto-contagioase. Astăzi, saloanele noastre sunt foarte deschise. Evoluția pacientului este mult mai bună atunci când nu sunt amestecate formele clinice.
► În momentul actual Timișul se află pe un platou din punctul de vedere al evoluției pandemiei. În ultima săptămănă s-a înregistrat un număr mai mic, dar odată cu începerea școlilor acest lucru se va modifica. Următoarele 2-3 săptămâni vor fi mai dificile, de aceea se impun în continuare distanțarea socială, purtarea măștii și igiena tegumentului.
Mihai Marcu,
președinte și CEO MedLife
► A trebuit să gestionăm situații în care 4.500 de cadre medicale și de suport s-au intersectat cu 20.000 de pacienți fără să se infecteze. În momentul în care ne-am dat seama că avem această intersecție am avut suport de la operatorii medicali care ne-au ajutat. Am deschis un laborator de testare, am făcut studii. Prevenția este cea mai importantă în aceste momente.
► Cred că cea mai mare mândrie este faptul că specialiștii români au dovedi că pot face față unui război pandemic. Am creat laboratoare peste noapte, au fost făcute circuitele în boli infecțioase, pentru ca medicii să lupte cu această maladie. Nu avem cifre care să ne îngrijoreze.
► Am introdus obligativitatea pacienților de a declara dacă vin din zone de risc. Ne-am mișcat repede în trierea pacienților. Ne-am dat seama că fără laborator nu facem nimic. Era cel mai important ca intersecția dintre pacienți și cadre medicale să fie sigură. Am reușit să cumpărăm o cantintate mare de echipamente de protecție. Am avut măști înainte ca oamenii să înceapă să se îngrijoreze.
► Am avut activitatea mult redusă în perioada în care au fost restricții de circulație – 15 martie - finalul lunii aprilie. Avem 12 spitale care au funcționat, avem 4 maternități, avem mulți bolnavi cronic. Circa 7-8% din cifra de afaceri este generată din rețeaua de farmacii, care în această perioadă au mers foarte bine.
► Am sesizat o scădere a titlului de imunitate, a anticorpilor, probabil 3-4% din populația României este imunizată. Pe de altă parte, am auzit știri alarmiste, cum că există reinfectări. Până în prezent, doar câteva cazuri sunt confirmate ca fiind reinfectări, la peste 20 de milioane de oameni, ceea ce reprezintă o cantitate neglijabilă.
► În ianuarie am achiziționat multe dintre clinicile pe care le avem, pentru a nu mai plăti chirii. Dezvoltarea noastră va continua. Nu ne-am grăbit să finalizăm investiții în această perioadă, dar creșterea mai echilibrată va continua. Suntem determinați să rămânem compania cu cele mai mari cifre din România.
► În aprilie, m-au sunat trei dintre cei mai mari bancheri din România și au spus: „Nu vă uitați la costuri. Chiar dacă vă scad veniturile. Realizăm că dacă spitalele nu funcționează, nu va funcționa nimic. Nu vă uitați la bani, porniți investițiile, aveți linii de credit, suntem determinați să finanțăm clinicile și spitalele care pot ajuta oamenii în acest moment.“
Ioan Simion,
fondatorul Spitalului Sanconfind din Câmpina
► Momentan nu avem planificate noi investiții în spital. Suntem în faza de creștere pe infrastructura existentă. Vrem să mai angajăm personal și să ne extindem pe noi specialități.
► Activitatea spitalului a fost afectată în perioada de restricții împuse de stat în contextul pandemiei de COVID-19, în întervalul martie- aprilie. Fluxul de pacienti a scăzut, dar apoi, începând cu luna mai, lucrurile au reintrat ușor, ușor în normal.
► Fiecare spital poate să-și adapteze incinta astfel încât să evite problemele de contaminare. Spitalul nostru are niște circuite proiectate astfel încât să nu se întâmple acest lucru. În plus ne-am focalizat pe educarea personalului astfel încât să se obișnuiască cu noile reguli de interacțiune.
Nu ne-au lipsit materiale de protecție. Avem și o farmacie proprie care ne-a asigurat în mare parte furnizarea materialelor. În plus am fost extrem de atenți la curățenie pentru a evita în totalitate infecțiile intraspitalicești.
► În luna aprilie, veniturile au scăzut sub 50%, dar începând cu luna mai, acestea au început să crească din nou. Acum pot spune că veniturile au depășit încasările obșinute în perioada similară a anului trecut.
► În 2015, am deschis prima parte a spitalului, secția de recuperare care se întinde pe 1.000 mp. În zonă există un izvor de apă sărată cu o concentrație de 310 grame sare la litru.
În 2016, am inaugurat zona de imagistică și laboratoarele dotate cu cele mai performante aparate. În 2017, am început consultațiile în ambulatoriu.
► Suprafața spitalului este de 11.000 de metri pătrați și unitatea medicală are 90 de paturi, dintre care 75 sunt pentru spitalizare continuă și 15 pentru spitalizare de zi. În urmă cu trei ani, am deschis și o maternitate, la care ajung paciente din toată zona de sud a țării.
Ioan Simion este cunoscut pentru afacerile din domeniul petrolier, deținând compania Confind, unul dintre cei mai importanți furnizori de echipamente și servicii în domeniul petrolului și al gazelor.
Luca Militello,
directorul general al Spitalului Monza din București
► Este momentul de investit în sănătate, noi nu ne oprim. Piața medicală are nevoie de investiții constante, trebuie să investească atât statul, dar și operatorul privat. Sunt de acord cu faptul că nu există un sistem de sănătate public și unul privat. Operatorii publici și cei privați pot lucra împreună.
► Spitalul de oncologie va avea 100 de paturi și va fi operat de noi. Investim circa 10 mil. euro în aparatură medicală și resurse. Am început altă colaborare cu Ministerul Sănătății și ISU. Am preluat spitalul modular din Chitila, care este pus la dispoziție de doi operatori din rețeaua privată de retail. Aceștia au pus la dispoziție spitalul pentru pacienți cu COVID-19, iar acum am preluat noi acest spital. Este deschis de o săptămână, săptămâna trecută am primit primii pacienți.
► Am avut 200 de pacienți internați, 50 cu forme grave. Am folosit paturi de terapie intensivă. Aici a fost dovada că operatorii publici și privați pot lucra împreună. Pacientul era redirecționat în funcție de locuri libere, a fost o colaborare bună. Numărul de pacienți zilnic este constant în prezent. Să vedem ce se va întâmpla, acum că au început școlile.
► Experiența din Italia ne spune anumite lucruri. Nu am trecut încă de pragul tragic, dar trebuie să avem grijă. Dacă se respectă anumite reguli, lucrurile pot fi ținute sub control.
► Factorul principal la care ne uităm ca operator este numărul de paturi din terapia intensivă care sunt ocupate. Dacă nu depășim pragul de 500 de paturi lucrurile sunt sub control.
► Grupul Monza nu a oprit deloc activitatea, am avut și noroc că structurile noastre nu au fost greu de adaptat momentului. Activitatea nu a scăzut în primul semestru, am înregistrat un plus de 8% față de primul semestru al anului trecut. Activitatea a scăzut puțin în aprilie, dar s-a îmbunătățit în luna mai.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu