Pentru China, o țară emergentă comunistă cu ambiții de superputere mondială, planurile cincinale sunt în primul rând un manifest al încrederii în sine și un indicator al direcției de dezvoltare. Cel de-al XIV-lea, dezbătut în aceste zile sub ghidajul președintelui Xi Jinping în plin conflict economic și comercial cu SUA, este mai mult decât atât.Unii analiști cred că noul plan de creștere poate aduce economia chineză pe primul loc în lume, acolo unde în prezent tronează SUA. Până când detaliile programului de dezvoltare pentru următorii cinci ani vor fi făcute publice, oficiali ai băncii centrale chineze trimit lumii mesaje de forță: yuanul, moneda Chinei, va ataca supremația dolarului.
Cel de-al XIV-lea plan cincinal al Chinei se va axa, probabil, pe inovația tehnologică, sectorul unde lupta cu SUA este cea mai intensă, pe autosuficiența economică și pe un mediu înconjurător mai curat, scrie Bloomberg. De asemenea, conducătorii Partidului Comunist vor stabili ținte și pentru următorii 15 ani în condițiile în care Xi caută să demonstreze că își respectă promisiunea că va aduce națiunea în poziția de lider mondial în industrii strategice precum cea a tehnologiei. Întâlnirea este închisă pentru presă, iar deciziile principale nu vor fi făcute probabil publice până joi.
Economia chineză își revine deja mai bine decât altele din șocul produs de pandemia de COVID-19 și dacă se menține pe traiectoria de creștere din ultimii ani, o va întrece pe cea a SUA, în prezent cea mai mare din lume, cândva în următorii zece ani. Pespectiva întețirii conflictului cu SUA îl forțează pe Xi să accelereze planurile de a proteja China de turbulențele din economia globală.
„Autosuficiența ține de dezvoltarea anumitor capacități interne prin investiții în cercetare și dezvoltare și inovație, un răspuns necesar și prudent la incertitudinile externe“, spune Fred Hu, fondatorul fondului de private equity Primavera Capital din Beijing. „Totuși, acest lucru nu înseamnă că Beijingul va renunța complet la politica «ușilor deschise» și că se va închide înăuntru.“
Xi și alți oficiali au insistat recent că economia își va deschide și mai mult porțile pentru capitalul străin și concurența din alte state. Într-un discurs ținut la Shenzhen luna aceasta, Xi a promis că va impulsiona inovația tehnologică, dar și-a îndulcit mesajul către exterior spunând că vrea „un nou sistem economic deschis“. Mesajul sugerează dorința de a evita ca noile planuri să devină un nou motiv de conflict între Beijing și Washington sau alți rivali comerciali. Strategia anterioară, denumită „Made in China 2025“, a atras reacții adverse puternice din partea unor responsabili cu comerțul din guvernul american și a provocat nervozitate în Uniunea Europeană. Investitorii care se întreabă cum vor evolua planurile Chinei pentru piețele financiare în următorii ani pot găsi răspunsuri în comentariile recente ale oficialilor băncii centrale chineze. Guvernatorul Yi Gang a spus că va continua promovarea la scară mai largă a yuanului, alături de politica de deschidere a piețelor. „Principala misiune a instituției este de a reduce restricțiile privind folosirea monedei la scară internațională și să o lase să-și urmeze propriul curs“, a explicat el.
Comentarii asemănătoare a făcut și directorul general al diviziei internaționale Zhu Jun, care a asigurat că autoritățile vor înlătura obstacolele care stau în calea extinderii ariei de utilizare a yuanului prin liberalizarea capitalului, creșterea fluxibilității cursului de schimb al monedei chineze și îmbunătățirea lichidității pe piețele de obligațiuni.
Aceste declarații amintesc că, deși eforturile de promovare a yuanului nu au fost pornite atât de rapid pe cât s-a vrut când a fost lansată ideea, în urmă cu un deceniu, oficialii băncii centrale insistă pe această schimbare. Succesul ar da politicienilor Chinei ceva la ce visează de mult timp: utilizarea yuanului ca monedă de rezervă globală, ceea ce ar face ca moneda chineză să fie un concurent serios la supremația dolarului în comerț și finanțe.
„China va menține obiectivul de a internaționaliza yuanul și nu există cale de întoarcere de la deschiderea financiară“, crede Gao Qi, strateg la Scotiabank din Singapore. „Vor fi văzute, probabil, politici mai multe și mai bune pentru accelerarea internaționalizării.“ Oficialii băncii centrale chineze au venit cu planuri de a crește influența yuanului după ultima criză financiară globală, dar procesul în cel mai bun caz stagnează mai ales deoarece Partidul Comunist nu se îndură să lase din mână controlul fluxurilor „ și mai ales al ieșirilor „ de capital. Nevoia extinderii ariei de folosire a yuanului a devenit evidentă în vara trecută când tensiunile dintre SUA și China au lovit piețele financiare. Ponderea yuanului în plățile globale și rezervele băncilor centrale este deocamdată de 2%.
Supremația pe piața tehnologiei pare la fel de greu de obținut. Un număr în creștere de guverne au restricționat, sub influența Washingtonului, accesul Chinei la tehnologiile strategice precum rețelele 5G. Atitudinea agresivă a actualului președinte american Donald Trump are un rar sprijin bipartizan în Congresul SUA, iar oficialii chinezi se tem că Joe Biden, concurentul la scaunul de președinte, ar putea fi chiar mai eficient aducând alături de SUA noi aliați în luptă cu China pentru piața tehnologiei. De aceea, noile planuri ale lui Xi „vor fi mai puțin explicite și nu chiar așa specifice ca înainte, aceasta deoarece planul Made in China 2025 a adus atâtea probleme Chinei și a ajutat la creșterea opoziției din SUA“, a spus Chen Zhiwu, director la Asia Global Institute al Universității din Hong Kong.
0 comments :
Trimiteți un comentariu