UE: miliarde de euro, milioane de măști defecte, niciun răspuns. Prețurile măștilor de protecție achiziționate de guverne și instituțiile UE au variat între 20 de cenți și 37 de euro

Dacă adevărul este prima victimă într-un război, transparența a pierit prima în lupta împotriva Covid-19, lipsa de control și supervizare urmând imediat.

În primul contract pentru echipamente de protecție plătit prin bugetul UE, Comisia Europeană a încheiat în aprilie un contract cu compania germană Asanus Medizintechnic în valoare de 29 milioane de euro pentru 10 milioane de măști.

Când prima tranșă a sosit în mai, testele din patru state membre au arătat că măștile nu sunt conforme cu contractul. Întrebată în mod repetat cu privire la consecințele pentru furni­zor și ce s-a întâmplat cu setul întreg de măști, Comisia nu a oferit niciun răspuns.

Comanda pentru măștile respective este una din peste 37.800 de licitații și contracte având legătură cu Covid-19 analizate de jurnaliști din 37 de țări și coordonate de OCCRP (Proiectul de Raportare a Criminalității Organizate și Corupției), scrie EUObserver.

Jurnaliștii au descoperit o gamă extrem de largă de prețuri pentru echipamente anticoronavirus. Prețurile măștilor de protecție achiziționate de guverne și instituțiile UE au variat între 20 de cenți și 37 de euro pe unitate.

Ancheta a indicat de asemenea că respectivele contracte au fost încheiate cu companii de care nu se auzise înainte de pandemie. Unele dintre contracte au dus la livrări de echipamente inutilizabile.

Din contractele colectate și analizate, în valoare totală de 21 mld euro, instituțiile UE au semnat acorduri pentru aproximativ 3,4 mld de euro, două contracte majore fiind negociate de comisie în numele statelor membre. Acestea vin cu un număr de întrebări fără răspuns.

Unele contracte au fost pentru ventilatoare cu sau fără certificare, iar Comisia a explicat că acestea au fost semnate la apogeul pandemiei, obiectivul fiind creșterea oportunităților pentru echipamente potențial salvatoare de vieți, și că achiziționarea de echipamente non-certificate a depins de fiecare guvern.

Pentru a afla mai multe despre contracte și companiile din spatele lor, au fost trimise, în mai, cereri de acces la documente. Astfel de cereri ar trebui să primească răspuns în 15 zile lucrătoare. Cinci luni mai târziu, după numeroase emailuri și apeluri telefonice, comisia nu a răspuns încă.

În iulie, ombudsman-ul UE Emily O’Reilly a adresat comisiei întrebări despre contractele de achiziții publice, iar comisia ar fi trebuit să ofere un răspuns până la sfârșitul lunii octombrie.

Ce sume au cheltuit guvernele în total pe echipamente de protecție, medicamente și echipamente medicale nu se știe. Suma de 21 miliarde de euro acoperă doar contractele disponibile în domeniul public.

În UE, numai Portugalia, Polonia, Lituania și Slovenia au publicat toate contractele semnate de autoritățile publice.

Majoritatea țărilor nu au făcut publice informațiile privind prețurile plătite, argumentând că o astfel de dezvăluire ar submina negocierile.

Belgia, Olanda, Danemarca, împreună cu Elveția și Novergia din afara UE se remarcă drept „găuri negre“ din care lipsește orice informație publică referitoare la astfel de contracte.

Prețul e secret

Majoritatea țărilor nu au făcut publice informațiile privind prețurile plătite, argumentând că o astfel de dezvăluire ar submina negocierile.

Belgia, Olanda, Danemarca, împreună cu Elveția și Novergia din afara UE se remarcă drept „găuri negre“ din care lipsește orice informație publică referitoare la astfel de contracte.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Catalina Apostoiu