Cu lumea anglo-saxonă aliată contra expansiunii comerciale, tehnologice și politice chineze și cu UE pregătindu-și propria rezistență, guvernul de la Beijing se folosește de un război comercial cu Australia, de declarații belicoase și chiar de trolling pe rețelele de socializare pentru a arăta că cine irită China, plătește.China nu este doar principalul partener comercial al Australiei ci și, din punctul de vedere al guvernului australian, o amenințare pentru suveranitatea țării, după cum scrie Reuters.
În octombrie, un oficial de top din guvernul chinez a declarat într-un interviu cu un reporter australian că „China este furioasă. Dacă faci din China dușmanul tău, atunci China va fi dușmanul tău“. Australia este una din primele țări care s-au alăturat campaniei președintelui american Donald Trump de a limita activitatea companiilor chineze. Guvernul de la Canberra este primul care a interzis accesul companiei de tehnologie chineze Huawei la rețeaua 5G, în 2018.
În același an, legiuitorii australieni au adoptat o lege care previne amestecul străin în afacerile interne ale țării, măsură interpretată de mulți ca având ca țintă China. Relațiile dintre cele două state s-au înrăutățit și mai mult după ce executivul australian a cerut o anchetă în privința originilor coronavirusului care produce COVID-19. Premierul australian Scott Morrison a mers până acolo încât a propus folosirea unor anchetatori independenți cu puteri similare „inspectorilor de arme“. Newsroom, un site de știri neo-zeelendez, consideră acest lucru o greșeală catastrofală din partea lui Morrison. De atunci, relațiile dintre Australia și China s-au deteriorat încontinuu.
Au urmat alte șicanări reciproce, incluzând percheziții la locuințele din Australia ale unor jurnaliști chinezi, evacuarea unor jurnaliști australieni din China și insulte la cel mai ridicat nivel. Beijingul a acuzat Australia de alimentarea „isteriei antichineze“, iar presa de stat din China l-a acuzat pe premierul Morrison că „participă fără să gândească la încercările administrației SUA de a presa China“.
Săptămâna trecută, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Afaceri Externe al Chinei Zhao Lijian a postat un tweet cu o poză trucată cu un soldat australian tăind gâtul unui copil afgan. Morrison a cerut Beijingului să-și ceară scuze, iar China a răspuns cu un editorial în Global Times, un ziar al partidului comunist, cu titlul „Bunăvoința Chinei este inutilă în fața răutății Australiei“. Alături de multe alte state, Australia a criticat modul în care China îi tratează pe musulmanii uiguri, cum Beijingul încearcă să suprime democrația din Hong Kong și activitățile militare chineze din Marea Chinei de Sud.
Aceste șicanări n-ar fi contat prea mult în ochii lumii dacă n-ar fi fost însoțite de ceea ce unii observatori consideră a fi un asalt economic de amploare din partea Chinei asupra Australiei. În urmă cu două săptămâni, Beijingul a impus tarife de peste 200% asupra importurilor de vin australian, după lansarea unei investigații antidumping asupra vinurilor exportate, lovind astfel cea mai mare piață a industriei de profil din Australia. Exportatorii acuză nu doar supraxatele, ci și blocarea livrărilor în vama chineză. Anterior, China a lovit Australia oprind sau reducând importurile de carne de vită de la cinci mari fabrici de procesare, de cărbune, orz - tarifat suplimentar cu 80%, de cereale de la cel mai mare exportator de profil, de fructe de mare, zahăr, bumbac - 65% din producția de bumbac australiană se duce de obicei în China, și de lemn. Interzicerea importurilor de lemn din Queensland a fost justificată de autoritățile vamale chineze prin descoperirea unor insecte dăunătoare într-unul din transporturi.
South China Morning Post a scris și despre posibile planuri ale Beijingului de a opri neoficial importurile de făină. O parte din interdicții iau forma unor recomandări făcute de guvern fabricilor sau cumpărătorilor. În unele cazuri, Beijingul susține că perturbările din comerț sunt cauzate de scăderea cererii de pe piața internă. În perioada 2019-2020, aproape 40% din bunurile exportate de Australia - peste 150 de miliarde de dolari - s-au dus în China, în timp ce doar 2% din bunurile chineze au ajuns în Australia, potrivit statisticii oficiale a Canberrei.
Sancțiunile chineze au afectat până acum o treime din exporturile Australiei în China. Beijingul se folosește tot mai mult de piața sa uriașă ca de un levier pentru a extrage concesii politice și crește influența strategică. Australia are atuul dependenței industriei oțelului din China de minereul său de fier.
Unii analiști spun că Trump, prin paralizarea Organizației Mondiale a Comerțului, a permis Chinei să dezlănțuie un război comercial contra Australiei. În lumea post OMC, linia subțire dintre regulile comerțului internațional și politica puterii a fost ștearsă, remarcă World Politics Review.
Între timp, Australia lucrează la un tratat de apărare reciprocă cu Japonia, țară pe care liderii chinezi o consideră un rival strategic. Iar Londra și Washingtonul au anunțat că sprijină guvernul australian în lupta acestuia cu presiunile chineze.
0 comments :
Trimiteți un comentariu