♦ Pe partea de resurse, industria și agricultura trag în jos economia, IT-ul și construcțiile mai atenuează din șoc ♦ Pe partea de utilizare a PIB sunt semne de întrebare pe toate fronturile.Am intrat în ultima lună din 2020 și evoluția economiei în trimestrul al treilea, ultimele date disponibile de la Statistică, a fost bună, însă T4 se anunță unul deosebit de greu. Optimismul guvernului, mai ales în perioada electorală în care încă se află România, nu poate fi temperat, însă datele disponibile până acum, precum și prognozele analiștilor și instituțiilor internaționale nu sunt atât de optimiste.
Prognozele, odată cu extinderea virusului și în România, au fost foarte fluide și chiar și acum, la o lună până la încheierea anului, rămân semne de întrebare. Cu toate acestea, dacă în martie mai multe instituții și analiști financiari vedeau căderi economice în România de 7-8%, acum prognozele arată o medie undeva de 5%. Pe de altă parte, optimismul guvernului s-a mai temperat. Dacă în primăvară Finanțele mizau pe o „creștere negativă” a PIB de -1,9%, acum admit o scădere economică de 4,2% și, pentru prima dată de la începutul crizei, o scădere a PIB și în termeni nominali.
Datele, până în acest moment, nu arată atât de sumbru. Desigur, 2020 este an de recesiune în toată lumea, însă România nu pare să se îndrepte către căderea economică de peste 7% din 2009, din criza precedentă. În afară de sectorul agricol, marea surpriză neplăcută, care s-a trezit luptând pe două fronturi odată cu seceta extremă din acest an, au fost și surprize plăcute, cum ar fi construcțiile și IT-ul, care cresc cu câte două cifre.
Agricultura românească încheie 2020, cel mai prost an din ultimii 30, cu un minus de 21,2 al valorii adăugate brute în economie, spune Prognoza. În ciuda potențialului pe care îl are sectorul agricol românesc, acesta face doar aproximativ 4% din economia României, chiar dacă antrenează aproape un sfert din forța de muncă totală a României.
Pe partea de resurse, marea slăbiciune a PIB-ului rămâne industria. Cu o pondere în economia națională de 20-25%, industria are, la 9 luni, o cădere de 12,1% prin comparație cu primele 9 luni din 2019, chiar dacă în dinamica lunară este în creștere. De asemenea, industria românească este puternic conectată la industriile vestice și evoluția piețelor germane sau franceze determină evoluția industriei românești.
Tot pe partea de resurse, construcțiile și IT-ul sunt vedetele acestei crize. Ambele cresc cu două cifre, însă, pe măsură ce intrăm în iarnă, sectorul construcțiilor se restrânge. Creșterea, totuși, la 9 luni a acestui sector este de aproape 18% pe volum.
Consumul, de departe motorul economiei românești din ultimii ani, s-a menținut oarecum pe o linie de plutire, chiar dacă, până la finalul anului va trage economia în teritoriu negativ. Cifra de afaceri în comerțul cu amănuntul, cel mai important indicator pentru consumul privat, este, la 9 luni, pe un plus de 1,7% față de 9 luni din 2019. Luna decembrie va veni, ca în fiecare an, cu susținerea consumului privat pe fondul sărbătorilor de iarnă. De asemenea, consumul guvernamental este așteptat să crească și să contribuie pozitiv la evoluția economică din 2020, în condițiile în care pandemia a urcat cheltuielile de stat cu bunuri și servicii în mod semnificativ.
Pe partea de investiții, în orice criză statul este așteptat să aloce bani și să atenueze șocul crizei, să dea proiecte companiilor, să ajute la păstrarea locurilor de muncă și la menținerea consumului. Chiar dacă cele mai multe companii private și-au pus investițiile pe hold, statul și-a majorat puternic la 10 luni cheltuielile de capital, care au ajuns la 22 mld. lei, în creștere cu 27%.
România a luat de la Uniunea Europeană peste 22 mld. lei, ceea ce a ajutat foarte mult bugetul consolidat, întrucât deși veniturile bugetului au trecut pe plus cu peste 2 mld. lei la 10 luni, veniturile fiscale (din taxe și impozite) sunt în continuare sub cele înregistrate în aceeași perioadă a anului trecu, ceea ce înseamnă, iată, că fondurile europene au ajutat foarte mult statul să se mențină pe linia de plutire.
Guvernul se așteaptă ca în al patrulea trimestru din 2020 să se mențină tendința de revenire economică și, până la finalul anului, economia României să sufere o contracție de 4,2%.
Alte instituții, precum Comisia Europeană, văd o contracție ceva mai mare, în jurul a 5%, însă problema este pentru 2021. Guvernul și-a păstrat, deocamdată, optimismul și mizează pe o revenire a economiei de 4,5%, în vreme ce cele mai optimiste prognoze ale analiștilor din afara sectorului public românesc sunt de o creștere cu puțin peste 3 procente și o revenire a economiei la nivelul precriză undeva în 2022.
0 comments :
Trimiteți un comentariu