Industria revine în V: creștere lună/lună pentru a șasea lună la rând, dar la 10 luni încă e pe minus de două cifre față de 2019

♦ Industria prelucrătoare din România duduie, companiile au comenzi, dar rămâne un semn de întrebare privind evoluția pandemiei în Europa.

Producția industrială, principalul indicator al mersului industriei, care face peste 20% din PIB-ul României, crește pentru a șasea lună la rând în octombrie lună/lună, însă rămâne pe minus de două cifre față de 2019 la 10 luni, arată datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Evoluția industriei este vitală pentru economia românească, în condițiile în care, pe lângă ponderea foarte mare pe partea de resurse a PIB, produsele industriale înseamnă trei sferturi din exporturile românești de bunuri.

Andrei Rădulescu, directorul de analiză macroeconomică de la Banca Transilvania, este de părere că evoluția industriei este de­ter­minată de intrarea în noul ciclu eco­nomic, declanșată de pandemie, dar și de poli­ticile economice de la nivel european și național.

„Statisticile indică continuarea proce­sului de relansare (ritm lunar pozitiv pentru a șasea lună la rând în octombrie), evoluție determinată de intrarea economiei mondiale într-un nou ciclu economic și de resim­țirea mixului relaxat de politici eco­nomice (la nivel mondial, în sfera euro­peană și pe plan intern)”, scrie Andrei Ră­dulescu, într-o informare către investitori.

De asemenea, Rădulescu scria încă din mai că industria a depășit punctul critic în aprilie și intră în recuperare, fapt ce a fost ulterior confirmat de datele de la Statistică.

În dinamica an/an totuși, industria a scăzut față de octombrie 2019 cu 1,3%, după ce, în septembrie, intrase pe plus. Economiștii Băncii Transilvania sunt de părere că evoluția vine pe fondul reintensificării pandemiei și reintroducerii de restricții în Uniunea Europeană. „În dinamică an/an producția industrială a scăzut cu 1,3% în octombrie, după creșterea cu 0,2% din septembrie. Evoluția a fost determinată, în principal, de ajustarea componentei prelucrătoare cu 1% an/an (după avansul cu 0,7% an/an din septembrie), dat fiind că intensificarea pandemiei a determinat reintroducerea de restricții la nivelul țărilor din Zona Euro (principalul partener economic al României).”

Componenta prelucrătoare a industriei din România este cel mai puternic ancorată în industriile vestice.

Spre deosebire de alte state europene, în România industria are o pondere mare în PIB: 20-25%, iar declinul acesteia trage în jos inevitabil economia.

Totodată, produsele industriale fac trei sferturi din exporturile de bunuri ale României.

În situația dată, în care industria prelucrătoare românească este, în principal, una de ansambluri, subansambluri sau componente, industria este dependentă de mersul industriilor vestice, mai ales de evoluția industriei germane.

Odată cu creșterea numărului de cazuri în toată Europa și cu reintroducerea unor restricții de circulație pentru stăvilirea infectărilor cu Covid-19, managerii din industria europeană au devenit mai puțin optimiști în prognoze.

De exemplu, un sondaj al institutului economic german ifo arată că managerii germani au devenit mai pesimiști cu privire la viitor pe măsură ce situația medicală evoluează, însă, în industria prelucrătoare sentimentul s-a îmbunătățit în noiembrie, pe fondul situației actuale: au primit comenzi noi, chiar dacă mai puține decât în octombrie.

Germania intră de săptămâna aceasta într-un „lockdown sever” până în ianuarie 2021. Având în vedere că în aceeași perioadă vor fi sărbătorile de iarnă, este posibil ca industria să treacă peste această perioadă ușor și să dea de lucru în continuare industriei prelucrătoare românești.

Producția industrială din România a rămas la 10 luni la un minus de 11%, chiar și după un 2019 destul de prost pentru industrie, cu industria prelucrătoare care a dat tonul scăderii: -12% an/an.

„Cele mei severe ajustări ale producției în industria prelucrătoare la 10 luni din 2020 au fost înregistrate de următoarele ramuri: articole de îmbrăcăminte (26,9% an/an), repararea, întreținerea și instalarea mașinilor și echipamentelor (31% an/an) și tăbăcirea și finisarea pieilor, fabricarea articolelor de voiaj și marochinărie, harnașamentelor și încălțămintei, prepararea și vopsirea blănurilor (31,8% an/an)”, mai notează economiștii Băncii Transilvania.

Pe de altă parte, la 10 luni, industria farmaceutică a crescut cu 6,4%, industria chimică cu 3,9% și industria tutunului cu 1,7% an/an la 10 luni din 2020.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Răzvan Botea