La mulți ani, România! Cum arată România la 102 ani de la Marea Unire în 102 indicatori cheie. La grâu, porumb și floarea-soarelui suntem pe primul loc, dar la sănătate și educație suntem pe ultimul loc în UE

♦

Ocupăm locul 19 în UE în ceea ce privește salariul minim brut

♦

România se găsește pe locul 45 în lume în topul celor mai bogate țări și pe poziția 52 în lume în funcție de influența pe care o deține la nivel internațional

♦

Mai are mult de crescut, dar sunt și câteva vești bune, cum că se află pe locul 5 în UE la absolvenții de IT&C; și pe primul loc în Uniunea Europeană la numărul elevilor care studiază limbi străine.

Cu ocazia zilei de 1 Decembrie, mai exact la aniversarea de 102 ani de la Marea Unire, ZF a decis să fa­că o ra­diografie a economiei ro­mâ­nești prin analiza a 102 indicatori le­gați de poziția României în Uniunea Euro­pea­nă sau în lume. Astfel, ZF a vrut să ana­lizeze punc­tele forte ale țării, dar și puncte­le mai puțin bune.

Această analiză a relevat că România stă rău la multe capitole, că sunt multe semnale de alarmă legate de nivelul de dezvoltare din învățământ, infrastructură sau sănătate, piața locală situându-se nu de puține ori la coada clasamentului european.

Spre exemplu, Ro­mânia se află pe locul 21 în Uniunea Euro­peană ca lungi­me a rețelei de auto­străzi, un indicator che­ie pentru dez­voltarea unei econo­mii. România avea 823 km de auto­stra­dă în 2018 (cel mai recent an pentru care există date agre­gate), în fața unor state precum Bul­ga­ria, Slovacia sau Litua­nia, care însă au suprafețe de câ­teva ori mai mici.

Ro­mâ­nia se află pe ulti­mul loc în UE în ce­ea ce privește absol­vi­rea unei facultăți, ast­fel că în 2019, doar 25,8% din per­soa­nele din cate­go­ria de vârstă 30-34 de ani aveau o diplo­mă de studii superioare, licen­ță, master sau doc­to­rat, conform datelor Comisiei Europene.

Totuși, cum ar putea România recupera aceste de­calaje?

„Vom recupera greu decalajele din cauza faptu­lui că sunt mari, sunt acu­mu­late într-un timp lung și multe dintre măsurile de na­tură reformatoare sau de re­po­ziționare a echi­li­brelor macroeconomice sunt în­târ­ziate nejustificat de mult, iar uneori întâr­zie­rile sunt greu de reme­diat. Ceea ce nu faci la timp nu în­seamnă că se fa­ce mai târ­ziu și mai repe­de“, crede Dumitru Miron, profesor la ASE.

Totuși, trebuie men­țio­nat că România nu este co­dașă la toate capitolele, exis­tând și câteva vești bune. Prețul caselor în România sunt mici, core­la­te cu nivelul salarial. Astfel că nivelul prețurilor caselor din România se situează pe al treilea loc la cele mai mici prețuri. Similar, prețurile la alimente erau cele mai mici din întreaga Uniune, adică 65,1% din media UE, cele mai mari fiind în Danemarca (129% din media UE).

Acest indicator poate fi corelat cu faptul că România este „grânarul“ Europei, mai exact, are cea mai mare producție de porumb din Uniunea Euro­pea­nă. Mai mult, se află primul loc în Uniunea Europeană la producția și suprafața cultivată cu po­rumb și floarea-soa­relui și pe locul 4 la grâu. E ne­voie însă de pro­ce­sa­rea acestor mate­rii prime local, pen­tru o dezvoltare a eco­nomiei la toate nivelurile ei și în toa­te sectoarele.

Ținând cont de ni­velul actual al dez­voltării, profe­so­rul Dumitru Miron crede că peste 10 ani Româ­nia va arăta altfel, chiar mai bine de­cât acum. Totuși, o țară trebuie înțe­lea­să și condusă ca o gos­podărie sau chiar ca o între­prin­de­re, iar statul ar trebui să își asume rolul de investitor.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Cristina Roşca