De ani buni Bulgaria vinde cetățenie oamenilor bogați din afara UE contra unor investiții, însă schema este un eșec total pentru economie. De ea profită indivizi certați cu legea pentru a intra în Uniune

Bulgaria, cel mai sărac stat membru al Uniunii Europene, derulează de câțiva ani scheme prin care practic vinde cetățenie persoanelor cu stare din afara UE în schimbul unor investiții. Însă în cele mai multe cazuri investițiile nu s-au materializat, iar guvernul de la Sofia a deschis astfel poarta Uniunii pentru personaje certate cu legea.

Guvernul de la Sofia continuă să vândă ceea ce este cunoscut ca „pașapoarte de aur“ cu toate că a fost mustrată de Comisia Europeană, care a legat această problemă de intrarea Bulgariei în spațiul de liberă trecere Schengen.

Cei mai mulți dintre străinii care au cumpărat „pașapoarte de aur“ au folosit o schemă care le permite să nu investească practic nimic în Bulgaria. Alții n-au făcut decât să pună bani în depozite bancare din țară pe care îi pot retrage imediat după ce primesc pașaportul. Nimeni nu a cumpărat sau finanțat vreodată vreo afacere reală, scrie Euractiv.

În prezent, străinii pot obține pașaport bulgăresc dacă investesc un milion de leva (500.000 de euro) într-o companie din Bulgaria care implementează un proiect prioritar pentru stat. Cealaltă opțiune este de a locui legal pe teritoriul Bulgariei timp de un an și investi două milioane de leva (un milion de euro). Cumpărarea de obligațiuni guvernamentale este considerată investiție. Până acum, 98 de străini au obținut cetățenia bulgară după ce au declarat „in­vestiții“ de cel puțin două milioane de leva în țară. Însă economia nu a beneficiat de aceste investiții. Mai rău, statul îi plătește pe cei cărora le-a acordat cetățenie în schimbul achiziției de obligațiuni guvernamentale doarece acești cetățeni noi primesc dividende.

Cele mai noi informații arată că 78 din cei 98 de străini care au declarat investiții au cumpărat obli­ga­țiuni guvernamentale, deci nu au investit în economia reală, și au primit cetățenie, iar mulți dintre ei au scăpat rapid de titlurile de stat. Cei care le-au păstrat au primit dividende. Alți șase „investitori“ au constituit depozite la bănci din Bulgaria și sunt liberi să-și retragă banii oricând. Pașapoartele bulgare sunt atractive pentru străini deoarece le oferă oportunitatea de a călători liber în UE. Singurul efect vizibil al acestor „investiții“ pentru Bulgaria ca stat va fi probabil atragerea unui infringement din partea Comisiei Europene dacă guvernul bulgar continuă să vândă „pașapoarte de aur“. CE a deschis deja proceduri de infringement contra Maltei și Ciprului pentru vânzarea de cetățenie.

În Bulgaria, modul sau dacă autoritățile îi verifică pe „investitori“ rămâne un mister. Aceste lacune de securitate au devenit aparente după ce Bulgaria a retras în 2018 cetățenia oligarhului rus cu afaceri în industria telecom Serghei Adoniev din cauza unei fraude care durat timp de 20 de ani în SUA.

Sofia a acționat la un an după ce un ONG bulgar anticorupție a alertat autoritățile că Adoniev este in­frac­tor. Tot în 2018 un alt scandal a zguduit Bulgaria. Atunci, șeful unei agenții de stat implicate în procesul de acordare a „certificatelor pentru origine bulgară“ a fost condamnat pentru corupție. Anterior, o in­ves­tigație a televiziunii naționale a găsit că 114 de de­ți­nă­tori de pașapoarte bulgare erau pe lista de căutați a Interpolului, potrivit Balkan Insight. Toate aceste pro­bleme pun sub semnul incertitudinii inclu­de­rea Bul­gariei în spațiul Schengen. Legătura dintre sche­me­le de vânzare a cetățeniei și aderarea la Schengen a fost pusă în evidență explicit de fostul comisar al UE pentru afaceri interne și cetățenie Dimitris Avramopoulos.

Planurile de vânzare a cetățeniei au fost lansate în 2013 și puse în practică în 2016, în timpul celui de-al doilea guvern al premierului Boyko Borisov. În vara anului 2019, procurorul șef de atunci Sotir Țațarov a prezentat o analiză în care se arăta că economia bulgară nu a beneficit de pe urma „pașapoartelor de aur“. Procurorul a luat această poziție ca reacție la un raport al Comisiei Europene publicat cu câteva luni mai devreme. Executivul european a arătat spre numeroasele nereguli din schema de „pașapoarte de aur“ și spre lipsa de transparență a procedurii. Imediat după raport, ministerul de justiție a propus ca Bulgaria să renunțe la aceste practici, ceea ce nu s-a întâmplat.

Mai mult, guvernul lui Borisov a insistat ulterior ca schema să fie păstrată, cu argumentul că Bulgaria nu trebuie deposedată de oportunitatea de a atrage investitori străini mari. Sofia a spus atunci că sistemul trebuie îmbunătățit pentru a se asigura că în economie ajung investiții reale.

În decembrie, ministerul de justiție a procesat un nou lot de 20 de cereri pentru cetățenia bulgară de la străini care au cumpărat doar obligațiuni guvernamentale. Datele băncii naționale pentru 2019 arată că Bulgaria a primit investiții străine directe de 1,13 miliarde euro. Cele mai multe au venit din Marea Britanie (360 de milioane de euro), Olanda (330 milioane euro) și Austria (110 milioane euro). Cei mai mari investitori din afara UE au fost Rusia (121 milioane euro), Elveția (55 milioane euro), Kazahstan și SUA (câte 10 milioane euro fiecare).

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Bogdan Cojocaru