În fața incertitudinilor pe care le aduce noul an, BCE a ales să aștepte și să-și calibreze tirul în funcție de cum evoluează criza: fiecare sătpămână suplimentară de lockdown duce direct la pierderi în vânzări, producție și valoare adăugată și de aceea, în acest moment, BCE este cu spatele la zid

Banca Centrală Europeană a menținut dobânzile de politică monetară la minime record în prima ședința de anul acesta, preferând să-și ajusteze instrumentele de politică monetară pe măsură ce criza evoluează. Unii spun că acest lucru este un semn că banca centrală a zonei euro a ajuns la limita arsenalului ei de luptă.

Oficialii BCE au asigurat că sunt pregătiți să furnizeze și mai mult stimul economiei zonei euro dacă va fi nevoie și că vor păstra ceva din praful de pușcă uscat dacă piețele rămân calme.

„În orice caz, consiliul guvernator va efectua achiziții nete până când va considera că această fază a crizei s-a terminat“, a transmis BCE într-un comunicat. Astfel, BCE s-a angajat să păstreze cu orice preț la niveluri extrem de reduse costurile de finanțare ale guvernelor, care folosesc banii strânși de pe piețe pentru a alimenta programele de reconstrucție economică și de protejare a locurilor de muncă.

Prima ședința de politică monetară din acest an a Băncii Centrale Europene a venit cu provocări vechi și noi: măsuri de lockdown stricte în marile economii ale zonei euro, demaraj mai lent decât s-a anticipat a campaniilor de vaccinare contra COVID-19, tensiuni politice în Italia, euro prea puternic și o țintă de inflație tot mai îndepărtată.

Toate acestea riscă să lase economia blocată multe luni de-acum încolo.

În aceste condiții, piețele și analiștii se așteptau ca BCE să stea în așteptare cu deciziile de politică mo­ne­tară, dar să imprime o nouă direcție strategiei sale. De asemenea, așteptările erau ca președinta băn­cii centrale a zonei euro Christine Lagarde să aleagă clar în ce tabără poziționează instituția, în cea a porum­beilor, adepții politicilor monetare laxe, sau a vul­tu­rilor, cei care vor mai multă cumpătare cu cheltuielile.

„În acest moment, BCE încă se găsește oarecum cu spatele la zid“, spune Althea Spinozzi, analist la Saxo Bank Group. „Nu există altă alternativă în afară de a continua cu sprijinirea economiei până când este clar că nu mai e niciun pericol.“

Membrii consiliului de politică monetară al BCE au mărit în decembrie programul de achiziții de active de urgență cu 500 de miliarde de euro, la 1.850 mi­liarde euro. Însă noile pusee ale pandemiei în țări precum Germania și Franța și încetineala cu care guvernele derulează campaniile de imunizare au aruncat sub semnul îndoielii ritmul revenirii economice a regiunii, mai ales în condițiile în care China pare că este într-un sprint de neoprit, scrie Reuters.

Spre exemplu, institutul de cercetare economică ifo din Germania scrie că extinderea măsurilor de lockdown până la mijlocul lunii februarie va face probabil ca economia germană să stagneze în primul trimestru al acestui an. Pentru al doilea trimestru, institutul se așteaptă la o creștere a PIB de circa 3%. „Fiecare săptămână suplimentară de lockdown duce direct la pierderi în vânzări, producție și valoare adăugată“, spune Timo Wollmershauser, șeful departamentului de prognoze al ifo.

În urmă cu șase săptămâni, BCE a estimat că zona euro va crește cu aproape 4% anul acesta, după un picaj de 7,3% anul trecut. Însă probabilitatea unei recesiuni duble a crescut din decembrie, iar numeroase bănci și-au revizuit în jos proiecțiile economice pentru a lua în considerare restricțiile mai dure impuse din Germania și până în Spania.

<

Cei mai mulți economiști intervievați de Bloomberg încă mai cred că BCE nu va avea nevoie să intervină cu stimul adițional pentru a lupta cu criza. Ei se așteaptă, însă, ca actualul program de achiziții de active de urgență să fie utilizat în întregime, deși în decembrie Lagarde și-a exprimat speranța că BCE nu va cheltui toți banii, făcând astfel pe plac „vulturilor“.

De asemenea, analiștii cred că o politică monetară și mai laxă nu va avea impact semnificativ asupra inflației, pe care BCE vrea s-o ridice de la minimele record de acum la 2%. Lagarde a indicat luna trecută că noul obiectiv al băncii este „păstrarea condițiilor de finanțare favorabile pe perioada pandemiei“. „Un obiectiv mai realist decât țintirea unei inflații de 2% în următorii 2-3 ani este concentrarea pe protejarea condițiilor de finanțare favorabile la cel mai scăzut cost posibil, lăsând în același timp o perioadă mai lungă de timp pentru ca inflația să meargă spre țintă“, a spus Anatoli Annenkov, economist la Societe Generale.

O altă problemă a BCE este întărirea monedei euro, despre care Financial Times spune că este un semn că banca nu face destul pentru a impulsiona inflația. Riscul este ca aprecierea monedei unice să devină o povară din ce în ce mai mare pentru BCE.

În pofida unei mici retrageri în ianuarie, avansul anualizat al euro față de dolar este de aproape 9%. Apreciere monedei europene nu este doar o reflexie a dolarului slab: euro s-a întărit și față de lira sterlină și de multe valute emergente. Ascensiunea euro poate deveni o frână pentru exportatori într-un moment delicat, dar arată și limitele BCE în a-și îndeplini mandatul. Nu doar că zona euro a trecut prin cinci luni consecutive de scădere a prețurilor, dar așteptările privind inflația sunt cu mult sub ținta BCE de 2%. „În mod normal, ai vedea că inflația redusă face ca moneda să scadă“, spune Robin Brooks, economist șef la Institutul de Finanțe Internaționale. „Dar acest lucru s-ar întâmpla numai dacă piețele s-ar aștepta ca banca centrală să răspundă, iar în prezent BCE nu pare să gândească așa.“

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Bogdan Cojocaru