În partidul de guvernământ al Germaniei s-a dus o bătălie de care depinde viitorul Europei post-Merkel. S-au înfruntat justiția socială, atlantismul și conservatorismul tradițional: În final a ieșit Armin Laschet, care vrea să recâștige comunitățile de imigranți

♦

Cei 16 ani de guvernare ai cancelarului german Angela Merkel au devenit ceea ce este cunoscut ca „merkelism“, o politică prudentă și a compromisului nu doar pentru Germania, ci pentru întreaga Europă

♦

Merkel se retrage anul acesta, iar alegerile din weekend pentru noul conducător al partidului său ar putea însemna politici noi, cu implicații pentru viitorul Uniunii Europene.

Lupta pentru conducerea Uniunii Creș­tin-Democrate (CDU) s-a dat între trei can­didați: fostul responsabil cu disci­plina în partid Friedrich Merz, pre­mierul landului Renania de Nord - Westphalia, Armin Laschet, și Norbert Röttgen, pre­șe­dintele comisiei pentru afaceri externe a Bundes­tagului, scrie Deutsche Welle.

Cei trei politicieni au multe în comun. Toți sunt familiști, sunt catolici și vin din Renania de Nord - Westphalia, cel mai populat land din Germania. Toți se văd pe sine ca politicieni de centru, cu rădăcini adânci în politica germană. Toți au încercat din răs­pu­teri să tragă o linie între ei și partidele extremiste Alter­nativa pentru Germania pe de o parte și for­mațiunea de stânga pe de cealaltă par­te a spectrului politic. De asemenea, Merz, Laschet și Röttgen au în co­mun îngrijorări profunde că Uniunea Creștin-Demo­crată se chinuie să facă față unor provocări noi cre­ate de schimbările rapide din societate. „Suntem repre­zentativi pentru societate ca întreg?“ i-a între­bat recent Laschet pe membrii CDU. „Răspunsul este: nu!“

Aceasta explică de ce toți cei trei candidați s-au concentrat pe a convinge cât mai mulți alegători ti­neri, cât mai multe femei și membri ai comunităților de imigranți să se alăture partidului. „Dacă vrem să rămânem un partid cuprinzător, trebuie să recâș­tigăm comunitățile de imigranți“, a explicat Laschet. Toți candidații au promis să grăbească procesul de digitalizare a Germaniei și măsurile de combatere a schimbărilor climatice, asigurându-se în același timp că economia rămâne robustă.

Au existat și diferențe semnificative între candi­dați. Laschet, spre exemplu, se portretizează ca un cam­pion al justiției sociale, dar și al legii și ordinii. Röttgen, un specialist de top în politică externă, vrea ca Germania să-și asume mai multă responsabilitate în legătură cu Europa și nu numai.

„Suntem partidul inter­național, partidul euro­pean, un partid transatlan­tic. Și trebuie din nou să accelerăm“, a spus Röttgen. Merz este văzut ca o voce a businessului și fi­nan­țelor și un avocat al conservatorismului tra­dițional. Presa și analiștii au insistat înainte de ale­gerile din weekend mai mult pe acesta din urmă. Financial Times l-a portretizat ca fiind un perturbator. Merz, un avocat milionar și fost președinte al BlackRock Germania,  crede că ideea ca UE să strângă bani de pe piețele financiare pentru a-i distribui ca granturi statelor membre „se lovește de limitele tratatelor UE“. Ca parlamentar, a promis alegătorilor că zona euro nu va deveni „o uniune a transferurilor“ - un sistem în care națiunile bogate precum Germania își salvează vecinii mai săraci. Astfel, vederile sale sunt mai apropiate de cele ale statelor nordice obsedate de disciplina fiscală decât de cele ale lui Merkel. De asemenea, Merz și-a exprimat rezervările privind o integrare mai în pro­fun­zime a UE. „Sunt sceptic în privința trans­fe­rării mai multor puteri către UE“, a spus el.

„UE va avea un viitor doar dacă statele națiuni rămân stâlpii prin­cipali de rezistență. Nu vreau să văd o UE în care iden­titatea noastră se dizolvă și în care suntem toți doar europeni.“ Într-o dezbatere de luna trecută, Merz a atacat BCE atrăgând atenția asupra efectelor pe care le are politica dobânzilor reduse asupra „econo­miilor private“ din Germania și a „pieței imo­biliare“. Însă în unele aspecte Merz propune o coor­donare mai strânsă între statele UE. Spre exemplu, în politica externă el vrea să vadă unanimitatea înlo­cuită cu votul majorității calificate pentru a permite UE să-și proiecteze puterea în lume cu mai multă efi­ciență. Această idee este împărtășită și de Röttgen, care a spus că UE riscă să fie „pulverizată“ între SUA și China în noua lor rivalitate pentru dominația glo­ba­lă. Atât Röttgen, cât și Merz au propus crearea unei avangarde de state membre ale UE care să aibă o „voce europeană“ mai puternică în afacerile globale.

Președinții CDU nu pot schimba peste noapte politicile partidului în privința Europei, unde o putere mai mare o au creștin-democrații din parlament. Grupul parlamentar este în general mai critic în privința integrării zonei euro, dar a arătat în diferite ocazii flexibilitate, spre exemplu cu sprijinirea planului lui Merkel pentru fondul de recuperare din criză al UE. Alegerile CDU din weekend nu decid cine o va înlocui pe Merkel în funcția de cancelar, dar îi oferă câștigătorului șanse mari în această cursă dacă CDU rămâne cel mai puternic partid în urma votului din septembrie.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Bogdan Cojocaru