Wall Streetul a început din decembrie să tranzacționeze apa la fel ca aurul sau petrolul. Inițiativa, deși are ca scop să ajute la asigurarea furnizării acestei materii prime pentru orașe și fermieri, a atras și critici. Investitorii pot de acum încolo să speculeze pentru profit în privința prețurilor apei, o resursă care ar putea deveni de negăsit în tot mai multe locuri de pe planetă.Nu este ceva tocmai ca desprins din distopia „Mad Max“, în care pentru resursele prețioase se duc bătălii violente între triburi. Însă experții spun că o astfel de practică ridică probleme de etică, unii considerând că apa este o materie primă mult prea esențială pentru omenire pentru a fi tranzacționată. Apoi, speculatorii au declanșat crize alimentare în trecut. Între 2008 și 2010, fondurile de hedging au pariat pe creșterea prețurilor boabelor de cacao și astfel au împins cotațiile cu 150% în sus. De asemenea, speculatorii financiari au contribuit la scumpirea grâului și boabelor de soia în 2007 și 2008, ceea ce a declanșat foamete și turbulențe sociale în economiile în curs de dezvoltare.
Pe bursa apei, cumpărătorii pariază pe creșterea prețurilor pe durata vieții contractului, în timp ce vânzătorii mizează pe scăderea acestora, scrie Deutsche Welle. Piața se reduce la California, statul american cu cel mai dezvoltat sector agricol și a cincea economie ca mărime a lumii. Bursa din Chicago încearcă să calmeze spiritele, spunând că contractele futures cu apă sunt tranzacționate doar regional și acoperă doar cantități mici de apă. Și, oricum, cea mai mare parte a drepturilor pentru apă din California sunt în mâinile companiilor de utilități, notează Bloomberg.
Schema de tranzacționare a fost anunțată în septembrie ca răspuns la crizele provocate de de caniculă și secetă cu care se confruntă din ce în ce mai des regiunea. „Schimbările climatice, secetele, creșterea populației și poluarea probabil că vor face din problemele penuriei de apă și prețurilor acesteia subiecte de discuții încinse în următorii ani“, spune Deane Dray, analist la RBC Capital Markets.
California, ca de altfel multe alte regiuni ale lumii, se confruntă cu secetă chiar acum. „Mă gândesc la apă în fiecare zi a săptămânii, mai ales acum că ne confruntăm cu secetă“, spune pentru DW Edgar Terry, fermier californian. Familia sa conduce de aproape 130 de ani o fermă în ținutul Ventura, de lângă Los Angeles, o zonă unde disponibilitatea apei este adesea problematică. Fermieri precum Terry cred că inițiativa Wall Streetului le va fi de folos.
Când este prognozată secetă, ei își pot asigura suficientă apă la timp și la prețuri rezonabile. Terry, care lucrează și ca profesor de finanțe la Universitatea Luterană din California, spune că contractele futures i-ar permite să cumpere la prețurile de azi apa de care va avea nevoie mâine. Contractele futures sunt contracte financiare derivate care obligă părțile să tranzacționeze un activ la o dată și la un preț predeterminat în viitor.
Ce este important este că cumpărătorul trebuie să achiziționeze activul, iar vânzătorul trebuie să vândă la prețul stabilit indiferent de cotațiile de pe piață la data ajungerii la termen a contractului. Bursa din Chicago asigură că și companiile de utilități pot profita de pe urma contractelor futures cu apă. În California, prețurile acestei materii prime cresc adesea peste noapte din cauza incendiilor de vegetație și a secetelor.
Experții se tem că apa se poate scumpi considerabil dacă este tratată mai degrabă ca un activ decât ca o resursă naturală vitală, iar speculatorii sunt lăsați să-și facă de cap. Cel mai mult vor avea de suferit săracii. Potrivit ONU, în întreaga lume peste 2,2 miliarde de persoane nu au acces la apă potabilă curată. Organizația a avertizat că situația se poate înrăutăți dacă sunt folosite instrumente de speculat variațiile prețurilor apei.
Pe de altă parte, raportorul special pentru ONU Pedro Arrojo-Aguda spune că contractele financiare cu termeni prestabiliți înseamnă că apa nu curge nicăieri și că singurul lucru care se întâmplă este transferul de cash. Acest lucru ar trebui să împiedice investitorii cu capacități mari de stocare să provoace penurii artificiale de apă pentru a majora prețurile și a face astfel profit.
Pentru fermieri ca Edgar Terry, contractele futures cu apă par din acest punct de vedere nefolositoare. „Avem nevoie de apă fizică, nu de apa de pe hârtie“, spune el. De aceea, californianul a ales să se bazeze pe o inițiativă proprie pe care a lansat-o în urmă cu câțiva ani pentru a combate penuria de apă - piața de apă subterană Fox Canyon.
Dezvoltarea unui astfel de sistem, unde se vinde și se cumpără apă, a fost posibilă deoarece drepturilor stricte de folosire a apei și reglementările din California sunt limitate la apa din râuri, iazuri și lacuri. Însă mulțumită lui Terry, fermierii pot vinde sau dona excesul de apă pompat de pe proprietățile lor. Aceasta este un mod de a rezolva o problemă din ce în ce mai prezentă.
Spre exemplu, recent, mai multe publicații occidentale au scris că Istanbul, unul dintre cele mai populate orașe ale regiunii, ar putea rămâne fără apă în doar câteva zeci de zile din cauza managementului urbanistic defectuos și mai ales a celei mai severe secete din ultimul deceniu.
În ultimii ani, nivelul Rinului, o cale de transport fluvial importantă pentru economia Germaniei, a scăzut vara la cote de pericol, influențând negativ creșterea PIB. Iar în Crimeea, peninsulă anexată de Rusia de la Ucraina, seceta de anul trecut a fost fără precedent. Crimeea depindea pentru apă de un canal care vine din Ucraina. DW scrie că conflictele pentru apă s-au dublat în ultimii zece ani.
0 comments :
Trimiteți un comentariu