SPAC - Special Purpose Acquisitions Company - a devenit în ultimul an unul dintre cele mai populare trenduri de pe Wall Street, ajungându-se la tranzacții de zeci de miliarde de dolari prin acest model.SPAC reprezintă practic o companie de ”fațadă”, creată de investitori cu un singur scop: să strângă bani printr-o listare pe bursă pentru ca ulterior să cumpere o altă companie. Un SPAC nu are operațiuni comerciale - nu produce nimic, nu vinde nimic. În realitate, în cele mai multe cazuri, singurele active pe care un SPAC le are sunt banii strânși prin propria listare pe bursă, potrivit unei analize făcute de SEC - Autoritatea de supraveghere financiară din SUA.
În general, un SPAC este creat sau sponsorizat de o echipă de investitori instituționali, experți de pe Wall Street, fonduri de hedging, private equity, CEO celebri, precum Richard Branson, sau miliardari precum Tilman Fertitta, explică CNBC.
Când un SPAC începe să strângă capital, investitorii care cumpără acțiuni prin IPO nu știu exact ce companie urmează să fie achiziționată.
Investitorii instituțional cu un istoric de tranzacții sau IPO-uri finalizate cu succes pot convinge mai ușor investitorii să parieze pe necunoscut. De aceea, SPAC-urile mai sunt numite și ”companii-cecuri în alb”.
După debutul pe bursă (în general, titlurile SPAC-urilor sunt evaluate la 10 dolari/ acțiune), banii strânși ajung într-un trust care generează dobândă, până când fondatorul SPAC-ului sau echipa de management reușesc să găsească o companie privată care vrea să se listeze prin achiziție.
În momentul în care achiziția a fost finalizată (după ce acționarii SPAC au votat în favoarea tranzacției), investitorii SPAC pot fie să își convertească acțiunile în acțiuni la noua companie (născută prin fuziunea dintre între SPAC și compania reală care dorea listarea), sau să vândă acțiunile SPAC și să primească înapoi investiția inițială, plus dobânda cumulată în perioada când banii au rămas în trust în așteptarea achiziției.
În general, sponsorii SPAC-urilor (persoanele care au pornit inițiativa), obțin la final o participație de 20% din noua companie. Totuși, sponsorii sunt condiționați de un termen-limita în care pot găsi o companie pe care să o cumpere, perioadă care în general este de doi ani după IPO. Altfel, SPAC-ul este lichidat, iar investitorii își primesc înapoi banii, plus dobânda acumulată.
De ce sunt SPAC-urile populare?
Deși recent SPAC a devenit un termen popular, conceptul nu este complet nou.
Această formă de listare prin achiziții există de zeci de ani, dar până recent a fost văzută ca o măsură de ultim resort pentru companiile mici care altfel ar avea dificultăți să strânbă bani pe piața de capital.
În ultima perioadă însă, au devenit mult mai populare din cauza volatilității extrem de crescute din piețele de capital, cauzată în principal de pandemie.
Multe companii aleg să își amâne propria listare din cauză că volatilitatea din piață le-ar putea strica debutul pe bursă și acțiunile le-ar putea fi subevaluate.
Alegând ruta alternativă, printr-o fuziune cu un SPAC, companiile se pot lista și pot avea acces la capital mult mai rapid decât printr-o listare convențională, în condițiile în care o achiziție SPAC poate fi finalizată în numai câteva luni, față de procesul extrem de laborios de înregistrare a IPO-ului prin SEC.
Tot mai multe companii cunoscute au ales această formă de listare. Virgin Galactic, DraftKings, Opendoor, Nikola Motor s-au listat folosind SPAC-uri.
În total, peste 200 de SPAC-uri au fost listate pe bursă în 2020, strângând peste 64 de miliarde de dolari, aproape la fel de mult ca toate IPO-urile de anul trecut.
Printre SPAC-urile care se pregătesc pentru listare în 2021 se numără și Butterfly Network (cu o evaluare de 1,5 miliarde de dolari), 23andMe (care ar putea ajunge la 4 miliarde de dolari). De asemenea, și companii precum WeWork, BuzzFeed, Vice Media, sau Bustle Media Group ar fi în discuții, însă nu a fost anunțat nimic oficial.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu