Ce discută Financial Times, cel mai important ziar de business din Europa: Taxarea averilor mari, o soluție prin care se poate finanța efortul de ieșire din criză și preveni creșterea inechităților sociale. În Argentina guvernul a majorat taxa pe avere, iar cei cu venituri de peste 2,2 mil. Dolari au de plătit o taxă de 3,5%

Știrea a fost publicată luni, 22 martie 2021, 23:52 în categoria

Ce discută Financial Times, cel mai important ziar de business din Europa: Taxarea averilor mari, o soluţie prin care se poate finanţa efortul de ieşire din criză şi preveni creşterea inechităţilor sociale. În Argentina guvernul a majorat taxa pe avere, iar cei cu venituri de peste 2,2 mil. Dolari au de plătit o taxă de 3,5% În timp ce guvernele caută noi și noi surse de bani pentru finanțarea eforturilor de luptă cu criza provocată de pandemie, iar riscul acutizării inechităților sociale se amplifică, o idee pentru rezolvarea acestor probleme devine tendință: taxarea averilor mari.

Statele lumii dezvoltate au cheltuit și cheltuiesc miliarde de euro, dolari sau alte monede pentru a proteja populația și veniturile acesteia de pandemie. De asemenea, cu alte miliarde sunt garantate împrumuturi de urgență pentru companiile afectate de criză. Toate acestea înseamnă datorii de care guvernele vor putea scăpa, în cele mai multe cazuri, abia peste un deceniu. Ar fi o povară imensă care va apăsa pe viitoarele generații. O trăsătură a actualei crize este impactul disproporționat în diferitele pături sociale. Șocul este mai puternic pentru cei cu venituri mici și mai slab pentru cei cu averi mari, care în ultimii ani au devenit și mai bogați, după cum remarcă swissinfo.ch. Bogații au avut „o pandemie bună“, scrie Rhymer Rigby, comentator pentru Financial Times.

„Toate aceste datorii nu pot fi plătite în doar câțiva ani fără declanșarea unor perturbări serioase în societate“, spune  Christian Keuschnigg, profesor de științe economice la Universitatea  St Gallen.

Econo­miști și guverne caută modalități de a împărți această povară echitabil. În Marea Britanie, spre exemplu, guvernul a înghețat pragurile exceptării de la plata taxelor pentru a atrage mai multe venituri în anii care vin. În Elveția, Jan-Egbert Sturm, directorul institutului economic KOF, a sugerat aplicarea unei taxe de solidaritate pe timpul și după pandemia de COVID-19 în sectorul afacerilor, îndreptată în special spre magazinele online și firmele farmaceutice, care și-au văzut veniturile crescând în timpul crizei.

„Putem crește impozitul pe profit pentru câștigătorii crizei și putem folosi banii astfel obținuți pentru a-i ajuta pe pierzători“, a spus Sturm. Elveția are deja o serie de taxe pe avere, care variază ca aplicabilitate - de la stupi la porci și alpaca - și procent în funcție de canton.

Producerea de venituri mai mari este preferabilă reducerii cheltuielilor statului când economiile cer cu disperare energie.  Alte metode pot fi creșterea impozitului pe avere sau introducerea unor taxe pe moștenire. În Argentina, o țară în criză profundă încă înainte de venirea pandemiei, guvernul a majorat taxa pe avere aplicată celor bogați în unele cazuri cu 70%. Cei obligați să o plătească au venituri de peste 2,2 milioane de dolari. Impozitul nou este de până la 3,5%.

În Marea Britanie, unde împrumuturile pe care guvernul le are în vedere pentru anul acesta sunt cele mai mari de după al Doilea Război Mondial, un grup de intelectuali cunoscut drept „Comitetul pentru taxa pe avere“ a propus o taxă excepțională pe activele totale - spre exemplu, de 5% pe tot ce depășește 500.000 de lire sterline plătibilă în cinci ani. Ministrul finanțelor Rishi Sunak a spus de multe ori că acest lucru nu se va întâmpla. Chiar și așa, scrie Rigby de la FT, sunt șanse mari ca majorările de taxe care urmează să-i afecteze mai mult pe cei cu bani mulți.

Managerii de active din Marea Britanie îi avertizează deja pe cei mai bogați să se aștepte la o taxă pe avere într-o formă sau alta.

În SUA, scrie Bloomberg, noul președinte Joe Biden este hotărât să-i taxeze pe bogați pentru a amortize șocurile economice distructive ale pandemiei. Consilierii săi lucrează la propuneri în acest sens de ani de zile, iar președintele a promis în campania electorală că îi va taxa pe bogați. Pandemia a fost „bună“ în special pentru averile celor mai bogați americani. Recent, Biden s-a arătat convins de nevoia aplicării unei astfel de măsuri spunând că aceia care câștigă mai mult de 400.000 de dolari se pot aștepta să plătească taxe mai mari. Pentru cei care câștigă mai puțin, nu va fi „nici un cent în taxe adiționale“. Detaliile planului încă nu au fost făcute publice, dar se vorbește despre majorarea impozitului pe câștigurile de capital, de creșterea impozitului pe profit și a celui pe proprietăți imobiliare. Banii astfel obținuți ar fi folosiți pentru finanțarea infrastructurii, măsurilor de combatere a schimbărilor climatice și pentru asistență socială. Consilierii lui Trump au explicat că administrația de la Casa Albă căută, de asemenea, modalități de a inversa o parte din reducerile de taxe pe venit și profit aplicate de  fostul președinte Donald Trump. Senatoarea Elizabeth Warren și alți politicieni progresiști au prezentat recent un proiect de lege care va permite taxarea averilor celor mai bogați americani. Proiectul prevede impunerea unui impozit anual de 2% pe averile de peste 50 de milioane de dolari ale gospodăriilor. Cei cu peste un milion de dolari vor plăti în plus încă 1%. Aceste propuneri sunt la nivel federal, dar la nivel de state, politicienii au alte inițiative de aceeași natură. Un astfel de stat este California. Problema inechităților sociale este intens dezbătută în SUA, cea mai mare economie a lumii. Strategia băncii centrale de relansare din ultima criză și apoi de recuperare a inundat piețele financiare cu lichiditate, bogații profitând cel mai mult de acest lucru. Cei mai înstăriți 1% dintre americani și-au mărit anul trecut averile cu peste  4.000 de miliarde de dolari în condițiile în care cotațiile acțiunilor au atins niveluri record, iar valoarea proprietăților imobiliare s-a umflat pe fondul dobânzilor foarte mici. Un studiu al unui institut economic de stânga, Economic Policy Institute, arată că 80% din locurile de muncă pierdute în 2020 sunt concentrate în grupul celor 25% din angajați cu cele mai mici salarii.



Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Bogdan Cojocaru

0 comments :

Trimiteți un comentariu