♦În februarie, în Cehia au fost declarate 64 de falimente în rândul societăților comerciale și 530 de falimente ale antreprenorilor
♦
Din cele 57 mil. euro puse deoparte de guvernul Ungariei pentru salariile angajaților localurilor, nici măcar un sfert nu au ajuns la destinație, iar mulți proprietari de afaceri spun că nu au primit niciun ajutor
♦
În Bulgaria peste 20% din companiile mici și mijlocii au dificultăți în a-și reporni afacerile afectate de pandemie din cauza lipsei de lichiditate.
Programele guvernamentale de susținere financiară a firmelor și salariaților ale căror locuri de muncă sunt afectate de pandemie au împiedicat până acum afacerile să falimenteze și chiar au dus la scăderea numărului de falimente. Însă în Cehia companiile-zombie au început să moară de-a binelea, iar în alte state est-europene spectrul falimentului devine tot mai vizibil.
În februarie, în Cehia au fost declarate 64 de falimente în rândul societăților comerciale, cu trei mai multe decât în ianuarie. Numărul este cel mai mare din iunie anul trecut. De asemenea, au fost declarate 530 de falimente ale antreprenorilor, cu 24 mai multe decât în luna precedentă, arată un studiu realizat de CRIF - Biroul de Credit Ceh -, analizat de Radio Praga. În același timp, au fost depuse 73 de cereri de faliment ale companiilor, cu șapte mai multe decât în ianuarie, și 542 de cereri de faliment ale antreprenorilor, cu 95 mai multe decât în luna precedentă. Majoritatea falimentelor companiilor comerciale declarate în februarie au fost înregistrate la Praga și în regiunea Moraviei de Sud. Diferențele de la o lună la alta sunt mici, însă creșterea numărului de insolvențe și falimente contrastează cu tendința de scădere și cu nivelurile minime record înregistrate de la începerea pandemiei mai peste tot în Europa. Spre exemplu, în Cehia numărul de falimente declarate de companii în octombrie a fost al treilea cel mai scăzut din cel puțin 2008, când actuala lege a insolvenței a intrat în vigoare. Față de septembrie, nivelul este cu o treime mai mic. Scăderile s-au datorat și faptului că instantațele au avut program redus de lucru. La începutul pademiei, Cehia a introdus printre cele mai dure măsuri de lockdown din Uniunea Europeană, dar le-a relaxat semnificativ odată cu venirea vremii calde, iar acum se confruntă cu una dintre cele mai mari rate de îmbolnăvire de COVID din lume. Cele mai multe instituții de analiză economică, printre care Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), nu-și fac iluzii și se așteaptă ca regiunea și UE să fie lovită de un val de falimente după ce guvernele își retrag sprijinul financiar pentru sectorul de business.
În Ungaria, o parte din ajutorul dat de guvernul central companiilor constă în înjumătățirea impozitului pe profit plătit autorităților locale. Decizia luată la sfârșitul anului trecut și impusă prin decret a înfuriat primăriile conduse de partidele de opoziție, care au acuzat guvernul că astfel le privează de o parte importantă din venituri și că le aduc în faliment, scrie Budapest Business Journal. Însă falimentul este o amenințare mult mai directă pentru alții. Spre exemplu, proprietarii a circa 200 de localuri din Ungaria, inclusiv din Budapesta, au vrut să se angajeze pe 1 februarie la un act de sfidare a autorităților și regulilor de prevenire a răspândirii pandemiei deschizându-și pentru clienți restaurantele și cafenelele, scrie AP. Astfel de afaceri sunt deja cu un picior în faliment din cauza inactivității și au fost forțate să concedieze cea mai mare parte din personal. Acțiunea de sfidare a fost descurajată de un decret al guvernului prin care sunt înăsprite pedepsele pentru restaurantele care nu respectă restricțiile. Pe lângă amenzi mari, rebelii pot fi forțați să-și închidă afacerile între șase luni și un an. Acest lucru ar însemna faliment sigur. Din cele 57 de milioane de euro puse deoparte de guvern pentru salariile angajaților localurilor, nici măcar un sfert nu au ajuns la destinație, iar mulți proprietari de afaceri spun că nu au primit niciun ajutor. Asociația hotelurilor și restaurantelor din Ungaria a avertizat că industria este aproape de colaps din cauza lipsei de activitate și că subvenționarea de către guvern a jumătate din salariu nu mai este suficientă, scrie Portfoliu.hu. Organizația cere ca statul să plătească 75% din remunerația angajaților.
Și în Bulgaria reprezentanții hotelurilor și restaurantelor sunt cei mai vizibili când vine vorba de avertismente privind venirea unui val de falimente. Acolo, arată un studiu publicat în ianuarie de o asocialție a IMM-urilor, peste 20% din companiile mici și mijlocii au dificultăți în a-și reporni afacerile afectate de pandemie din cauza lipsei de lichiditate.
Mai mult de 75% au probleme în a face serviciul datoriilor, notează Novinite. Tot în ianuarie, asociația retailerilor din Bulgaria a anunțat că 10-15% dintre membrii săi sunt deja în faliment. "Scăderea cifrei de afaceri est de până la 90%“, a declarat președintele organizației Marian Kolev. Președintele camerei Bulgare de Comerț s-a aratăt îngrijorat că vine „o avalanșă“ de falimente. Președintele Asociației Bulgare a Restaurantelor a spus că circa 30% dintre restaurante sunt în faliment și nu se vor mai putea redeschide și cu fiecare lună ce trece procentul crește. De la guvern vin însă cifre liniștitoare: numărul companiilor inactive s-a redus cu 4% în 2020 față de 2019. În Polonia, cea mai mare economie est-europeană, în a doua jumătate a anului trecut instanțele au finalizat procedurile de insolvență pentru 201 companii, potrivit bankier.pl. Cele mai multe companii intrate în faliment sunt din sectorul construcțiilor și cel manufacturier. Însă un val de falimente este improbabil în Polonia, având în vedere că economia s-a contractat cu doar 2,8% în 2020, iar anul acesta revenirea va fi mai puternică, scrie bne IntelliNews.
0 comments :
Trimiteți un comentariu