♦ Miniaturile Ancăi au strâns în jurul lor o adevărată comunitate, așa că artista din spate a început să-i implice pe cei care o urmăresc și îi apreciază ilustrațiile întrebându-i, de pildă, ce alte teme li s-ar părea interesante de abordat.Anca Dușe, fost director de marketing în cadrul grupului din turism Eurolines, a profitat de perioada de pandemie pentru a da viață unui proiect fotografic inedit, scrie revista lunară de lifestyle de lux După Afaceri. Universul ei – ca al tuturor omenilor aproape – s-a redus la propriul apartament, așa că Anca Dușe s-a gândit să-l surprindă chiar așa, în miniatură. A pornit de la ideea de naturi statice conceptuale și apoi s-a gândit să adauge și un personaj. Opțiunile erau limitate la ea însăși, așa că s-a strecurat în decor și a început să documenteze modul în care i s-a micșorat universul.
„Imediat ce am început să postez aceste lucrări în martie-aprilie 2020, am fost tare impresionată și măgulită de reacția oamenilor. Pe Facebook eram activă de mulți ani, pe Instagram mai puțin – am ratat valul când un cont putea crește organic rapid, însă acest lucru nu m-a împiedicat să postez și-și. Oamenii au fost tare drăguți și m-au încurajat să continui. A contat mult faptul că toată lumea (mea) era acolo, pe net, în expectativă și avea timp și ochi să vadă”, povestește Anca Dușe.
În prima fotografie postată, ea avea dimensiunea unui pixel și citea într-o sticluță, sub o hortensie uscată. Multă lume nici nu a văzut că este un personaj în sticluță, așa că apoi și-a spus că trebuie să fie mai îndrăzneață și să se evidențieze mai bine. Astfel, în a doua lucrare, a exagerat numeric, apărând de trei ori. Aceasta a fost, de fapt, prima miniatură remarcată. Cea mai apreciată ilustrație de acest tip a fost însă una în care culege liliacul dintr-o vază. A promovat-o și așa a ajuns, în total, la 16.200 de aprecieri pe Instagram, unde postările sunt pe pagina care îi poartă numele.
„Nu m-am gândit să dau un nume distinct proiectului cu miniaturi, poate pentru că nici nu am știut că poate fi considerat proiect. Cel mult mă gândeam la aceste lucrări ca la un «intermezzo» între etapa de turism și următoarele joburi”, spune Anca Dușe.
Și totuși, oricât de „provizorie” ar fi această idee, eforturi pentru a o pune în practică există. Anca Dușe a început pe un colț de mobilier pe care îl împărțea cu televizorul și în prezent tot acolo se desfășoară, dar „recuzita” a început să se adune.
„Fiecare proiect este unic și timpul necesar realizării lui variază destul de mult. Cred că cea mai mare eficiență am avut când am terminat totul într-o zi. Dar e mai degrabă o excepție. La polul opus, am lucrat trei sau patru zile la o imagine.”
În mare, sunt câteva etape pe care Anca le urmează. După ce își conturează în minte ideea, desenează schița inițială pe hârtie, adună elementele de decor și construiește natura statică ce se transformă în cadrul poveștii, etapă care îi ia de la câteva zeci de minute, la ore bune. Se joacă apoi cu detaliile, umbrele și lumina naturală, până când este mulțumită de rezultat, și apoi fotografiază scena.
Miniaturile Ancăi au strâns în jurul lor o adevărată comunitate, așa că artista din spate a început să-i implice pe cei care o urmăresc și îi apreciază ilustrațiile întrebându-i, de pildă, ce alte teme li s-ar părea interesante de abordat. Și-a notat cu simț de răspundere feedbackul lor și s-a gândit cum să pună sugestiile în aplicare. Așa a ales tema anului 2021, și anume călătoriile, pentru că speră ca anul acesta să reușim să călătorim din nou, dacă nu la fel de mult ca „înainte”, măcar mai ușor și mai puțin restrictiv decât în 2020.
De unde însă aplecarea către artă a Ancăi Dușe? Este absolventă a Liceului de Arte Plastice Nicolae Tonitza din București, însă apoi s-a îndreptat către Facultatea de Istoria și Teoria Artei. Avea așadar bazele în domeniul artistic, doar că nu le-a mai consolidat după terminarea studiilor.
„În 2014, înainte să demarez proiectul Un An HaiHui (un blog de călătorii – n. red.), proiect susținut de grupul de firme la care lucram, mi-am dat seama că o să am nevoie de niște abilități concrete în ceea ce privește fotografia. Așa că, atunci, m-am înscris la un curs de jurnalism narativ, la unul de spaniolă și la unul amplu, întins pe mai multe luni, de fotografie. Am țintit dobândirea unor cunoștințe de bază, necesare documentării destinațiilor în care urma să ajung. Nu pleacă omul în fiecare zi în jurul lumii timp de un an de zile, îmi era teamă să nu dezamăgesc, așa că am investit cât am putut în educația mea.”
Ceea ce a început didactic și cu un scop clar s-a transformat într-un stil de viață pe care a tot căutat să îl prelungească și să îl replice după ce s-a întors în țară. Pentru că, de fapt, pasiunea Ancăi Dușe nu este fotografia în sine, ci călătoritul cu un aparat foto în mână.
0 comments :
Trimiteți un comentariu