♦ În Ungaria, secretarul de stat pentru afaceri europene Attila Steiner a declarat la începutul săptămânii că „planul nostru este de a ajunge până în 2030 la o neutralitate a emisiilor de CO2 de 90%“ ♦ Șase state membre ale UE sunt așteptate să renunțe la cărbune până în 2025: Franța (2022), Portugalia (2022), Slovacia (2023), Irlanda (2025) și Italia (2025) ♦ Polonia a fost singura țară din UE care nu s-a angajat la neutralitate climatică până în 2050 atunci când blocul a stabilit această țintă, în 2019.Ungaria, o țară care și-a făcut un obicei din a-și depăși obiectivele pentru energie nepoluantă, a devansat data la care va închide și ultima termocentrală pe cărbune din 2030 în 2025. Polonia, cea mai mare economie est-europeană, va renunța la cărbune abia peste 30 de ani. Ambele state intenționează să înlocuiască termocentralele cu reactoare nucleare și centrale pe gaze.
Ungaria este o țară săracă în resurse naturale, mai ales în cele necesare producerii de energie electrică. Spre exemplu, în 2018 își acoperea cu importuri aproape jumătate din necesarul de cărbune și 90% din cel de gaze naturale.
Tranziția energetică pentru atingerea neutralității emisiilor de dioxid de carbon la care s-au angajat inițial mai toate statele membre ale Uniunii Europene, o excepție notabilă fiind Polonia, dă prilejul Ungariei să-și modernizeze sectorul energetic. Această țară va renunța la cărbune și în schimb se va concentra pentru producerea de energie pe extinderea industriei nucleare, având deja o centrală nucleară în funcțiune, pe centrale solare, dar și pe gaze naturale, combustibil folsil la care acum are acces din mai multe surse, nu doar din Rusia.
Polonia, țară aflată între primii zece producători de cărbune la nivel mondial, al cărei vis de a deveni mare producător de gaze de șist s-a spulberat în urmă cu câțiva ani și care nu are reactoare nucleare, mizează deocamdată pentru următorul deceniu tot pe cărbune. Acest combustibil are o pondere de 75-80% în producția de energie, nivel mai mic în UE doar decât cel din Germania, notează Deutsche Welle. Însă Varșovia are intenția de a construi mai multe centrale nucleare și vrea să înlocuiască treptat termocentralele cu ferme eoliene offshore și centrale care ard gaze naturale.
În Ungaria, secretarul de stat pentru afaceri europene Attila Steiner a declarat la începutul săptămânii că „planul nostru este de a ajunge până în 2030 la o neutralitate a emisiilor de CO2 de 90%“, scrie Euractiv. Ținta UE este o neutralitate totală până în 2050. Oficialul a explicat că Budapesta intenționează să-și atingă ținta menținându-și capacitatea de generare nucleară și majorând capacitatea de energie solară la 6 GW, nivel de trei ori mai mare decât capacitatea nucleară actuală.
„Iar în al treilea rând, vrem să închidem ultima noastră termocentrală pe cărbune până în 2025 - centrala Matra“, a adăugat Steiner, explicând că Ungaria va folosi fonduri UE pentru recalificarea profesională a muncitorilor afectați de închidere. Kathrin Gutmann, director de campanie al organizației Europe Beyond Coal, a interpretat decizia guvernului maghiar ca pe un semn al „prăbușirii industriei cărbunelui din Europa“. Termocentrala Matra, de 884 MW, ar trebui să cedeze locul unei centrale solare de 200 de MW, spun organizațiile de mediu, iar acest lucru arată cum tranziția la energie verde poate înlocui locurile de muncă din minele de cărbune cu noi oportunități. Însă la Matra va fi construită și o centrală de 500 de MW care va arde gaze.
În afară de Ungaria, alte șase state membre ale UE sunt așteptate să renunțe la cărbune până în 2025: Franța (2022), Portugalia (2022), Slovacia (2023), Irlanda (2025) și Italia (2025), potrivit Europe Beyond Coal.
Ungaria nu va renunța prea curând la gazele naturale, având în vedere eforturile pe care le face pentru a avea acces mai facil și mai ieftin la gazele importate din Rusia și din Azerbaidjan. De asemenea, Budapesta este interestă și de importul de gaze naturale lichefiate aduse cu vapoare-cisternă în diferite porturi din regiune. O altă prioritate a guvernului maghiar este extinderea centralei nucleare de la Paks cu tehnologie și finanțare din Rusia. Paks, cu patru reactoare a câte 500 de MW fiecare, contribuie cu 50% la producția de energie a țării, notează Budapest Business Journal.
Polonia a fost singura țară din UE care nu s-a angajat la neutralitate climatică până în 2050 atunci când blocul a stabilit această țintă, în 2019, scrie Reuters. Motivul au fost o industrie a cărbunelui încă masivă și problemele sociale, dar și electorale, pe care le-ar fi creat închiderea minelor. Însă de atunci guvernul a elaborat o nouă strategie pentru energie. Iar prețul certificatelor de emisii de carbon au crescut.
Anul trecut, executivul și sindicatele din minerit s-au înțeles asupra unui plan de a închide minele până în 2049. În ianuarie, capacitatea de energie solară instalată era triplă față de cea din urmă cu un an - o creștere de la 1,3 GW la 3,9 GW ajutată de subvențiile generoase date de stat gospodăriilor care-și montează panouri solare pe acoperișuri.
Companiile de energie mari, controlate de stat, se implică în tot mai multe proiecte de construire de ferme eoliene pe mare. Însă tot cărbunele este rege.
Recent, ministrul responsabil cu infrastructura energetică Piotr Naimski a declarat că Polonia își va închide centralele pe cărbune în următorii 30 de ani și le va înlocui cu centrale pe gaze, ferme eoliene offshore și centrale nucleare. Prima centrală va fi construită în nordul țării, în Lubiatowo sau Zarnowiec, iar a doua în Belchatow, în centrul Poloniei, unde în prezent fumegă cea mai mare termocentrală pe lignit din Europa. Cea de-a treia centrală nucleară ar putea fi construită în Patnow. Primul reactor va deveni operațional în 2033, iar construcția primei centrale va începe în 2026, a spus Naimski. Strategia energetică prevede, de asemenea, ca până în 2040 Polonia să aibă instalată capacitate solară de 10-16 GW, capacitate eoliana onshore de 7-10 GW și offshore de 8-11 GW. Capacitatea energetică totală instalată în Polonia este în prezent de 49 GW. Cum consumul de energie este așteptat să crească, strategia pentru energie mizează pe construirea de capacități adiționale în principal cu emisii zero. În aceste condiții, ponderea cărbunelui în mixul energetic ar trebui să se reducă la 37-56% până în 2030 și la 11-28% până în 2040. Varșovia s-a plâns adesea de costurile ridicate ale renunțării la cărbune și la un moment dat a cerut UE finanțarea tranziției energetice poloneze.
Luna aceasta, statele europene au aprobat un fond de mai multe miliarde de euro pentru tranziția verde care are ca scop protejarea comunităților vulnerabile de impactul economic al transformării sectoarelor industriale poluatoare. Principalii beneficiari vor fi Polonia, Germania și România.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu