Ministerul Finanțelor justifică amânarea măsurii prin care părinții puteau primi bani pentru grădiniță sau creșă: Facilitatea de 1.500 lei deductibili pentru cheltuielile de creșă sau grădiniță poate genera un impact asupra veniturilor bugetare de 4,5 miliarde lei pe an

Ministerul Finanțelor vine să justifice propunerea de a suspenda măsura prin care angajatorul putea deduce din impozit, în limita a 1.500 lei, cheltuielile cu creșa sau grădinița ale angajatului și spune că această facilitate poate genera un impact asupra veniturilor bugetare de 4,5 miliarde lei pe an.

”Conform estimãrilor ulterioare ale Ministerului Finanțelor, mecanismul actual de scãdere a plafonului fiscal de 1.500 lei/lunã pentru fiecare copil din impozitul pe profit datorat poate genera, la nivelul anual, un impact estimat asupra veniturilor bugetare de 4,5 miliarde lei, ceea ce ar presupune o creștere a deficitului bugetar cu 0,4 pp, pânã la 7,56% din PIB, cu impact atât din perspectiva spațiului fiscal restrâns determinat de mãsurile curente de susținere și stimulare economicã pe fondul pandemiei Covid-19, cât și din perspectiva procedurii de deficit excesiv în care se aflã România, ajustarea fiscal-bugetarã fiind o condiție necesarã pentru accesarea fondurilor alocate țãrii noastre din Mecanismul pentru Redresare si Reziliențã”,  a transmis Ministerul Finanțelor.

Mai mult, Legea nr. 239/2020 a fost adoptatã fãrã a fi precizate sursele de finanțare pentru mãsurile fiscale instituite și fãrã a prezenta niciun fel de estimãri asupra impactului bugetar la momentul adoptãrii, afirmă ministerul.

Motivele pentru care noile reguli fiscale referitoarea la educația timpurie s-au dovedit insuficiente pentru a permite aplicarea, definite de Ministerul Finanțelor, sunt următoarele:

♦ Nu sunt definite categoriile de unitãți eligibile care oferã servicii de educație timpurie, conform legislației în vigoare, în condițiile existenței unei multitudini de categorii furnizori de educație timpurie (ex.: unitãți alternative de învãțãmânt: Montessori, Waldorf, „after-school”-uri, cluburi ale copiilor etc.), cu forme diferite de organizare juridicã (ex.: asociații, fundații, societãți);

♦ Nu sunt precizate categoriile de cheltuieli eligibile pentru acordarea stimulentului fiscal, în condițiile în care în practicã existã o multitudine de categorii de servicii furnizate pentru educație timpurie;

♦ Nu este prevãzutã modalitatea de suportare/decontare de cãtre angajator a cheltuielilor cu educația timpurie și nici documentele justificative corespunzãtoare;

♦ Nu este specificatã modalitatea de fracționare a plafonului de 1.500 lei/copil între angajatorii pãrinților si/sau între angajatorii aceluiași pãrinte;

♦ Nu este prevãzutã modalitatea de calcul pentru plafonul creditului fiscal, în corelație cu perioada de calcul/declarare a impozitului pe profit (trimestrial/anual); cazul angajatorilor care înregistreazã pierdere;

Mãsurile fiscale instituite de Legea nr. 239/2020 au un caracter discriminatoriu prin raportare la diferite categorii de angajați care au alți angajatori decât persoanele juridice plãtitoare de impozit pe profit, cum sunt: plãtitorii de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, plãtitorii de impozit specific unor activitãți sau instituțiile publice, precum și în cazul angajatorilor care obțin venituri din activitãți independente, cum ar fi: profesii liberale, persoane fizice autorizate sau întreprinderi individuale.

O altã problemã legatã de aplicarea mãsurilor fiscale instituite de Legea nr. 239/2020 se referã la faptul cã atât taxa pe valoarea adãugatã, cât și accizele sunt impozite indirecte reglementate la nivelul Uniunii Europene prin directive care sunt obligatorii pentru toate statele membre și în cazul acestora nu se pot acorda alte facilitãți fiscale decât cele prevãzute în mod expres de respectivele directive.

Scãderea cheltuielilor cu educația timpurie din taxa pe valoarea adãugatã datoratã sau din accizele datorate contravine regulilor de funcționare a acestor impozite, astfel cum sunt stabilite de legislația europeanã în domeniu. Potrivit art. 148 alin. (2) și (4) din Constituția României, republicatã, ca urmare a aderãrii, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum și celelalte reglementãri comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate față de dispoziþiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare. În același timp, Parlamentul, Preºedintele României, Guvernul și autoritatea judecãtoreascã garanteazã aducerea la îndeplinire a obligaþiilor rezultate din actul aderãrii

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Ramona Cornea