Mihai Daraban, Președintele Camerei de Comerț și Industrie (CCIR), consideră că instituția pe care o reprezintă este singura cu care statul poate fi partener în valorificarea terenului de la Romexpo, situație în care este necesară proprietatea asupra terenului.„Discuția este simplă, fie rămânem la stadiul actual cu Romexpo, fie investim în modernizarea lui și îl readucem la viață printr-o investiție de 2,87 miliarde de euro, cu ajutorul unui partener român, situație în care ne este necesară proprietatea asupra terenului. Dat fiind întregul context, dreptul de folosință al CCIR și proprietatea pe construcțiile existente, CCIR este singura instituție cu care statul poate fi partener în valorificarea acestui teren”, spune Mihai Daraban.
Declarațiile vin în contextul în care reprezentanții Camerei de Comerț clarifică încă o dată situația terenului aferent Centrului Expozițional Romexpo, în lumina reglementării situației juridice prin trecerea acestuia în proprietatea Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR).
“Am luat act despre interesele și acțiunile unui anumit operator economic, care tind spre îngreunarea demersului investițional propus pentru revitalizarea Romexpo și pe care le considerăm ca fiind generatoare nu numai de prejudicii de imagine, ci și de limitări ale oportunităților de dezvoltare locală și națională”, spun reprezentanții CCIR.
În toamna anului trecut, Coaliția pentru Dezvoltarea României (CDR) a dezaprobat decizia Parlamentului de a transfera cu titlu gratuit terenul de 46 ha de la Romexpo din proprietatea statului în proprietatea unei entități private, respectiv Camera de Comerț și Industrie a României, considerând că acest proiect creează un precedent grav atât prin valoarea prejudiciului economic generat, cât și prin implicarea celui mai înalt for legislativ.
Pe terenul în cauză ar trebui să se construiască cel mai mare proiect imobiliar din România, dezvoltat de Iulian Dascălu, principalul proprietar român de malluri, și de Camera de Comerț și Industrie. Investiția ar include un Centru de Conferințe și Congrese, 14 turnuri de birouri, Muzeul de Istorie Monetară, cel mai mare oceanariu din țară și un hotel de cinci stele.
Potrivit datelor CCIR, în perioada de construcție vor fi achitate statului taxe și impozite de 202 milioane de euro, iar în fiecare an de funcționare, proiectul va genera, exclusiv statului, 345 de milioane de euro, inclusiv prin cele peste 30.000 de locuri de muncă astfel create.
De asemenea, CCIR precizează că terenul nu va fi folosit gratuit, dezvoltatorul urmând să achite, în condițiile legii, o taxă de superficie către CCIR, care va fi folosită pentru consolidarea instituțională, implicit pentru susținerea mediul de afaceri din România.
“Trebuie precizat faptul că terenul care face obiectul transferului către CCIR, prin modificările legislative a căror constituționalitate a fost validată de către Curtea Constituțională a României, se află în administrarea și folosința CCIR încă din anul 1972 și, totodată, că aceasta are drept de folosință a terenului pentru încă 32 de ani de acum înainte”, transmit reprezentanții CCIR .
Mai mult, construcțiile actuale aflate pe terenul în discuție sunt în proprietatea Romexpo S.A., societate al cărei acționar majoritar este CCIR. Aceasta înseamnă că terenul, afectat de dreptul de folosință până în anul 2053, adică nefiind liber de sarcini, nu poate fi înstrăinat fără justa despăgubire a Romexpo și a CCIR, iar despăgubirea din partea statului în acest caz s-ar ridica la aproximativ 300 de milioane de euro, sumă comparabilă cu cea vehiculată în spațiul public ca fiind valoarea terenului, mai arată datele CCIR.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu