vineri, 19 martie 2021

Proiectul de lege care transpune Directiva Europeană în domeniul prevenției și restructurării afacerilor intră în dezbatere publică. CITR: În lipsa unei culturi a prevenției în business, anul trecut, în România, au intrat în insolvență 5.694 de companii

Proiectul de lege care transpune Directiva Europeană în domeniul prevenţiei şi restructurării afacerilor intră în dezbatere publică. CITR: În lipsa unei culturi a prevenţiei în business, anul trecut, în România, au intrat în insolvenţă 5.694 de companii CITR, care gestionează busineshash:PGEgaHJlZj0iaHR0cDovL3d3dy5hbnRyZXByZW5vci5zdS8yMDEzLzAzL3NvY2lldGF0ZS1jdS1yYXNwdW5kZXJlLWxpbWl0YXRhLmh0bWwiIHRhcmdldD0iX2JsYW5rIj5zdXJpbGU8L2E+ din România aflate în dificultăți financiare, a anunțat vineri că Ministerul Justitiei a finalizat și pune în dezbatere publică proiectul de lege pentru transpunerea Directivei Uniunii Europene privind restructurarea și insolvența companiilor.

Peste 200.000 de companii intră anual în faliment la nivel european în lipsa unor măsuri de prevenție adecvate mediului de afaceri, ceea ce conduce la pierderea a 1,7 milioane de locuri de muncă, notează o analiză a CITR, consultant expert în consorțiul selectat de Comisia Europeană pentru implementarea Directivei UE  în domeniul prevenției și restructurării afacerilor.

În România, jumătate din cele aproximativ 30.000 de companii cu impact în economie se aflau deja în dificultate încă de dinainte de pandemie, iar un sfert dintre acestea au atins pragul insolvenței, fără a fi încercat să acceseze o procedură de restructurare.

„În lipsa unei culturi a prevenției în business, anul trecut au intrat în insolvență 5.694 de companii la nivel național, dintre care 80 de companii de impact în 2020”, spun specialiștii CITR.

Prin noile reglementări, UE își propune să stimuleze reluarea activității economice a companiilor care întâmpină dificultăți financiare, să faciliteze accesarea măsurilor de restructurare la primele semne de dificultate și să evite ieșirea din circuitul economic a companiilor viabile. Mai ales în contextul actual, când multe companii experimentează dificultăți punctuale sau sectoriale pe fondul pandemiei, transpunerea Directivei în legislația națională este o oportunitate care vine să sprijine însănătoșirea mediului de afaceri românesc.

„Transpunerea Directivei în legislațiile naționale ale statelor membre UE are ca rol crearea unei culturi a salvării și prevenției la nivel european, care să aducă, pe lângă avantaje pentru mediul de afaceri, și efecte sociale pozitive, precum salvarea locurilor de muncă. Numai prin măsuri comune de uniformizare a practicilor de restructurare a businessurilor la nivel european vom reuși să oferim un nou sens pozitiv cuvântului -restructurare- oferind cu adevărat o nouă șansă companiilor care trec prin dificultăți”, spune Vasile Godîncă-Herlea, Managing Partner CITR și Președinte UNPIR Filiala Cluj, unul dintre actorii cheie în reformarea cadrului legislativ în domeniul insolvenței și restructurării în România.

El consideră că odată adoptată legislația, antreprenorii români se vor bucura de proceduri mai clare, mai flexibile, de libertate de negociere cu creditorii, de suspendarea executărilor silite, iar creditorii companiilor vor beneficia de un grad mai mare de recuperare a creanțelor prin apelarea la mecanisme de restructurare încă de la primele semne de dificultate. În plus, noua legislație va încuraja acordarea de finanțări în procedură și va cuprinde prevederi care încearcă să elimine blocajele care tergiversează aprobarea unui plan de reorganizare.

Transpunerea Directivei Europene, începută la mijlocul anului 2020, presupune activități de cercetare și studiere comparativă a legislațiilor europene în domeniul restructurării, consultări cu stakeholderii la nivel național, redactarea proiectului de lege de transpunere, care ulterior să fie aprobat de Guvern și adoptat de către Parlamentul României. În plus, proiectul prevede și o campanie de informare a publicului cu privire la noile măsuri legislative, care va sprijini receptarea acestor instrumente de redresare de către mediul de afaceri.



Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Cristina Bellu

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu