În doar câteva luni, un grup de companii din Coreea de Sud a reușit să devină o provocare pentru Europa acolo unde aceasta are planuri dintre cele mai ambițioase: dezvoltarea unei industrii a bateriilor pentru mașini electrice și tehnologia hidrogenului, considerat combustibilul viitorului.Acest lucru arată cât de încinsă devine cursa mondială pentru avantajul poziției dominante pe piețe aflate abia la început de drum, dar importante pentru economia verde, economia viitorului.
În ianuarie, SK Innovation, parte a conglomeratului industrial sud-coreean SK Group, a anunțat că intenționează să construiască în Ungaria ceea ce după reperele din prezent este cea mai mare fabrică de baterii pentru mașini electrice din Europa. Compania mai are două uzine de baterii în Ungaria.
Tot în ianuarie, Comisia Europeană și-a prezentat obiectivul ca până în 2025 să pună pe picioare o industrie a bateriilor capabilă să alimenteze cu energie cel puțin șase milioane de mașini electrice. Subvenții de miliarde de euro vor fi alocate către 42 de firme din
12 state membre ale UE în efortul de a ajuta Europa să ajungă din urmă producătorii consacrați de baterii electrice din Coreea, China și Japonia. În prezent, piața europeană de profil este dominată de producătorii asiatici, o parte semnificativă din aceștia fiind din Coreea de Sud.
Recent, SK Group a anunțat că intenționează să construiască ceea ce descrie a fi cele mai mari fabrici de hidrogen gri și albastru din lume până în 2023, respectiv 2025, pentru a produce combustibil pentru flota de transport în creștere, scrie Bloomberg. În total, cinci conglomerate sud-coreene vor investi echivalentul a 38 de miliarde de dolari în tehnologia hidrogenului până în 2030, spun autoritățile de la Seul.
În Europa, Franța, Germania, Italia, Spania și Portugalia vor cheltui fonduri guvernamentale de 44 de miliarde de dolari în acest deceniu pentru dezvoltarea industriei hidrogenului, potrivit calculelor IHS Markit. Cum statele europene s-au angajat să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 55% până în 2030, giganți industrali trebuie să-și diminueze amprenta de carbon rapid. Planurile Thyssenkrupp, din Germania, de a converti furnalele oțelăriei de la Duisburg pentru a funcționa cu hidrogen în loc de cărbune sunt printre cele mai ambițioase din industria grea.
În Italia, Agenția Națională pentru Tehnologii Noi și Energie vrea să dezvolte o vale a hidrogenului în provincia Roma, o comunitate a energiei bazată pe un ecosistem al hidrogenului care să acopere circa 100 de hectare. Complexul va experimenta cu producerea de hidrogen folosind inclusiv sisteme fotovoltaice, mecanisme de electroliză inovatoare, o conductă pentru transportul hidrogenului pur și alta pentru amestecarea hidrogenului cu gaze naturale, dar și cu integrarea celulelor de hidrogen, potrivit pv-magazine.com. Și țările mai mici au astfel de planuri.
Spre exemplu, Polonia intenționează să investească 797 milioane de euro în dezvoltarea producției și transportului de hidrogen. O parte din bani va proveni din fondul de salvare economică al UE, iar hidrogenul ar trebui să ajute Polonia, una dintre țările europene cu cea mai mare dependență de cărbune, să facă tranziția spre energie nepoluantă.
„Coreea de Sud este cu siguranță în fruntea economiei hidrogenului, alături de europeni“, spune Alex Klaessig, analist la IHS Markit. Coreeni se concentrează pe elementele downstream din lanțul valoric mai mult decât europenii și probabil că deocamdată vor importa hidrogen, a mai spus el. Yong-Liang Por, analist la Institutul pentru economia energiei din Hong Kong, apreciază că hidrogenul verde, cea mai curată formă de combustibil, Ñlipsește clar“ din planurile sud-coreene, iar aceasta este o problemă care va trebui rezolvată pentru ca producătorii industriali să se decarbonizeze. În prezent, cărbunele și energia nucleară contribuie cu aproape jumătate la producerea de energie în această țară puternic industrializată. Guvernul de la Seul a stabilit ca țintă triplarea producției de energie regenerabilă până în 2025. Comisia Europeană vrea să majoreze de șase ori capacitatea de producție a hidrogenului din surse regenerabile până în 2024. Hidrogenul nu este un combustibil nou, însă actualele tehnologii de producție sunt fie costisitoare, pentru obținerea nepoluantă a gazului, fie poluatoare. De aceea, în industria de profil sunt descrise mai multe tipuri de hidrogen. Hidrogenul verde este obținut prin utilizarea energiei electrice curate din tehnologii de energie regenerabilă pentru electroliza apei, separ‚nd atomii de hidrogen de oxigenul molecular, explică Financial Times. Œn prezent, acest produs este foarte scump. Hidrogenul albastru este produs folosind gaze naturale, emisiile de carbon fiind capturate și stocate sau refolosite. Producția este neglijabilă din cauza lipsei proiectelor de captare. Hidrogenul gri este cea mai comună formă în care este produs gazul. Este obținut din gazele naturale, dar fără captarea emisiilor. Hidrogenul maro este cel mai ieftin, dar procesul de obținere este cel mai dăunător pentru mediu din cauza utilizării cărbunelui termic “n procesul de producție. Hidrogenul turcoaz este produs printr-un proces numit piroliză metanică, din care rezultă și carbon solid. Nu este folosit la scară largă, existând îngrijorări legate de scurgerea de metan.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu