A trecut aproape un an de la izbucnirea unuia dintre cele mai mari scandaluri din lumea corporate din Germania, colapsul companiei de plăți Wirecard sub povara unei fraude de 1,9 miliarde de euro, iar cele mai importante întrebări încă nu au răspuns: de ce nicio autoritate nu a reușit să vadă pericolul și, mai grav, de ce au fost persecutați cei care au lansat primele avertismente.În ultimele zile, scandalul a căpătat tendințe politice, o comisie de anchetă a parlamentului german invitând-o pe Angela Merkel, cancelarul țării și pe ministrul de finanțe Olaf Scholz să dea explicații. Încrederea autorităților sau miopia lor în ceea ce privește Wirecard a mers până într-acolo încât Merkel a făcut lobby pentru companie la cel mai puternic om din China.
Wirecard și-a început afacerile procesând plăți pentru industria de jocuri de noroc și pornografie pentru a fi apoi lăudată ca o poveste rară de succes a sectorului german de tehnologie, deși puțini înțelegeau în ce constă aceasta. Compania era evaluată la un moment dat la 23 de miliarde de euro, dar s-a prăbușit brusc anul trecut după ce a dezvăluit o gaură financiară de 1,9 miliarde de euro care i-a produs insolvența. Cel mai adesea, autorităților germane li se reproșează în scandalul Wirecard o lipsă suspectă de supraveghere adecvată și agresarea celor care au încercat să avertizeze publicul.
Reuters amintește cum în februarie 2019, după o scădere accentuată a acțiunilor Wirecard, autoritățile au lansat o anchetă penală contra short-sellerilor și jurnaliștilor de la Financial Times care au acuzat compania de fraudă și au interzis investitorilor să parieze pe scăderea titlurilor.
Documente văzute de Reuters arată pentru prima dată că singurele informații independente, în afară de interpretările oferite de Wirecard, luate în considerare de procurorii din München care au lansat ancheta au fost o poveste la mâna a treia privind evenimentele spusă de un infractor condamnat pentru spălare de bani - Daniel James Harris.
Astăzi, motivele pentru care procurorii și autoritățile au lansat atunci investigația penală și interdicția de short-selling fac obiectul unei anchete a parlamentului german. Comisia special constituită vrea să afle și dacă autoritățile au dat dovadă de exces de zel când au apărat Wirecard.
Ancheta penală din 2019 a fost deschisă după ce compania s-a plâns că este hărțuită de speculatori neidentificați care sunt mână în mână cu jurnaliști de la Financial Times, aceștia comunicându-le din timp când urmează să publice articole negative despre afacerile Wirecard.
FT a realizat o serie lungă de investigații în care a arătat cum Wirecard își manipulează contabilitatea, însă autoritățile germane au ales să apere ceea ce în cele din urmă s-a dovedit a fi o companie-infractor și să atace FT.
După prăbușirea Wirecard s-au convis și ele că la acea dată unii din executivii companiei derulau un mecanism sofisticat de fraudă globală.
Compania a intrat în insolvență cu o datorie de patru miliarde de dolari. Harris, sursa de informații a procurorilor, a fost condamnat în februarie 2017 la 2 ani de închisoare pentru spălare de bani pentru traficanți de droguri din Londra care acționau sub acoperirea unei afaceri de curierat. Între timp, FT își continuă cruciada, arătând cum angajați ai Wirecard au cărat milioane de euro din sediul companiei din Munchen...în pungi de plastic de la Lidl și Aldi. Astfel de activități au început în 2012, ceea ce sugerează o fraudă mai nerușinată decât s-a crezut inițial. Adesea, din cladire erau scoase astfel sume de șase cifre.
Procurorii din Munchen și-au apărat atitudinea spunând că au acționat imparțial alertând BaFin, agenția de supraveghere a pieței financiare, în privința temerilor pe care le avea Wirecard că urma să fie atacată de short-selleri.
Felix Hufeld, președintele de atunci al BaFin, a explicat că interdicția short-selling-ului a avut ca scop menținerea încrederii în bursa de acțiuni. Hufeld a demisionat între timp. Însă trei parlamentari cred că acțiunile procurorilor și ale BaFin din februarie 2019 arată că aceștia erau dispuși să apere Wirecard de critici chiar dacă nu aveau dovezi temeinice pentru a face acest lucru.
Unul dintre parlamentari spune că procurorii au arătat o tendință de „a vedea într-o singură direcție în cazul Wirecard“. Vineri a venit rândul lui Merkel să dea explicații în fața comisiei parlamentare de anchetă. Parlamentarii sunt interesați să știe mai ales de ce politicianul cu cea mai îndelungată experiență la conducerea guvernului de după război a făcut lobby pentru Wirecard la Beijing cu doar câteva luni înainte ca afacerea să se prăbușească.
Anchetatorii cred că și guvernul a demonstrat o tendință de a lua partea Wirecard, închizând ochii la acuzațiile că ceva este în neregulă în contabilitatea companiei. Când Merkel a făcut lobby pentru Wirecard, în septembrie 2019, aceasta intenționa să preia o companie chineză.
Un parlamentar din CDU, Matthias Hauer, l-a acuzat pe ministrul Scholz că a ascuns de anchetatori unele schimburi de mailuri private despre Wirecard și că acesta nu vrea să furnizeze informații relevante pentru anchetă.
0 comments :
Trimiteți un comentariu