Criza datoriilor cu care se confruntă Muntenegru, țară aspirantă la statutul de membru al UE, scoate din nou la lumină influența exercitată de China în Balcanii de Vest.Guvernul țării a solicitat recent ajutorul Bruxelles-ului în refinanțarea unui credit chinezesc de 1 miliard de euro pentru un proiect de autostradă nefinalizat, proiect care a aruncat Muntenegru într-o criză a datoriilor. Creditul echivalează cu un sfert din volumul total de datorii al țării. Autoritățile de la Bruxelles au respins însă apelul țării, scrie Politico.
„UE este deja cel mai mare furnizor de asistență financiară pentru Muntenegru, cel mai mare investitor și partener comercial al țării“, a declarat purtătorul de cuvânt pe politică externă al UE Peter Stano.
„Continuăm să-i susținem, dar nu vom rambursa creditele pe care le contractează de la părți terțe“.
Decizia UE riscă să deschidă calea băncii chineze de stat Export-Import Bank of China de a controla active deținute de Muntenegru. Criticii spun că guvernul Muntenegrului a luat o decizie proastă în 2014 când, împotriva sfaturilor UE, a acceptat creditul chinezesc, care acoperă 85% din costul unui controversat proiect de autostradă care nu a fost încă finalizat.
Alte țări ca Sri Lanka, Pakistan și Djibouti au acceptat oferte atractive de creditare în cadrul inițiativei chineze a noului drum al mătăsii, găsindu-se acum sub presiune financiară pentru rambursarea acestora, riscând să devină astfel vulnerabile în fața influenței chinezești.
„UE este preocupată de efectele socioeconomic și financiare ale unora dintre investițiile Chinei“, a declarat Stano. Muntenegru va trebui să găsească propria soluție în ceea ce privește plata creditului chinez, cheltuit pe un segment de 44 km din autostrada de 165 de km, însă UE este dispusă să ajute la finanțarea construirii restului autostrăzii prin intermediul Planului Economic și de Investiții de 9 miliarde de euro pentru Balcanii de Vest, potrivit Reuters. Muntenegru, cu o populație de 622.000 de persoane, înregistra datorii de 4,33 miliarde de euro sau 103% din PIB anul trecut, iar capacitatea sa de rambursare a fost slăbită de pandemia de coronavirus care-i subminează principala sursă de venit: turismul.
catalina.apostoiu@zf.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu