Pandemia, cu criza economică pe care a adus-o, cu frustrările și nemulțumirile din societate pe care le-a creat, infecteză deja politica europeană, alimentând populismul și extremismul, iar rezultatul se va vedea în alegerile din câteva state importante. Multe vor depinde însă de ritmul de refacere a economiilor și de aducerea crizei din sănătate sub control.Un prim test a fost Bulgaria, cea mai săracă și depopulată țară din Uniunea Europeană. Acolo, în alegerile generale recente, bulgarii au protestat contra politicienilor aflați la guvernare printr-un vot antisistem prin care au adus pe locul doi un partid nou, denumit Există un Astfel de Popor, condus de un prezentator de televiziune popular și cântăreț, Slavi Trifonov.
În ciuda absenței oricărei propuneri electorale notabile, showmanul a atras aproape 18% din voturi și a bătut astfel Partidul Socialist care, pentru prima dată în istoria lui, a picat pe locul trei, după cum scrie eKathimerini, o publicație din Grecia, o țară care și ea a avut de furcă în ultimii ani cu populismul, dar și cu extremismul.
Partidul aflat acum la guvernare, conservatorul, populistul dar proeuropeanul GERB al lui Boiko Borisov, nu poate conduce singur și mizează pe colaborarea cu Există un Astfel de Popor.
Există, de asemenea, și posibilitatea unor noi alegeri, caz în care Trifonov își poate aduce partidul pe primul loc. Bulgaria, membru al NATO, dar cu un președinte din ce în ce mai apropiat de Moscova, va intra într-un teritoriu necunoscut.
Europa este însă mai atentă la ce se întâmplă în Franța, a doua economie ca mărime din UE, care va avea alegeri pentru președinte pe 8 și 23 aprilie 2022. În anumite aspecte, acestea se aseamănă cu cele din 2017, scriu analiștii de la ING.
Sondajele arată o bătălie în a doua tură de scrutin între Emmanuel Macron și Marine Le Pen, un lider de extremă stânga, cu actualul președinte câștigând. Însă detaliile sunt altele.
În primul rând, cu 47% din preferințe, Le Pen este mult mai aproape de Macron (53%). În 2017, „președintele bogaților“ a câștigat cu un scor de 66%.
De asemenea, Macron nu va mai conduce un partid nou-nouț, fără pată. Iar mandatul său este marcat de probleme sociale, cum ar fi criza „vestelor galbene“, proteste pentru climă și, mai presus de toate, pandemia de COVID-19 și criza economică.
Le Pen va adopta, probabil, o retorică mai blândă și se va folosi inițial de dificultățile Europei din campania de vaccinare pentru a-și promova mesajele naționaliste. Apoi, pentru că până la alegeri Franța va fi obținut imunitate colectivă, iar atenția se va îndrepta spre recuperarea pagubelor provocate de recesiune, politicianul se va reorienta dinspre temele ei preferate, cum ar fi imigrația, spre chestiuni economice, tendință care poate fi observată și acum.
Promisiuni precum scoaterea Franței din UE au dispărut din programul ei. Multe vor depinde de cât de repede se încheie pandemia și de cât de rapid își revine economia. Există, de asemenea, și problema turcă, în care Macron a acuzat guvernul Turciei că se amestecă în alegeri. Parisul este nemulțumit de politica externă agresivă a Ankarei.
În Italia, a treia economie ca mărime din UE, extremismul de dreapta este în ascensiune.
Au rămas mai puțin de doi ani până la alegerile generale, iar partidul Liga, cu mesaje dure de dreapta, și naționaliștii Frații Italiei câștigă teren și își deschid drum spre guvernare, făcând posibil ca o coaliție populistă de la dreapta extremă a spectrului politic să înlocuiască actualul guvern condus de tehnocratul Mario Draghi, fostul șef al Băncii Centrale Europene. Potrivit celor mai recente sondaje de opinie, Liga lui Matteo Salvini conduce cu 24%, urmată de Frații Italiei, cu 18%, scrie EUobserver.
În Spania, alegerile din 4 mai din regiunea Madrid sunt considerate o bătălie importantă în lupta dintre politica tradițională și cea de la extreme. Într-o tabără se află Isabel D“az Ayuso, șeful conservator al regiunii, cea care a cerut alegerile anticipate. Din cealaltă tabără candidează Pablo Iglesias, din partea Podemos, partid de stânga cu vederi populiste, antiausteritate și antisistem. Iglesias a demisionat din funcția de vicepremier pentru a se lupta cu Ayuso. „Alegerile pentru Madrid sunt un joc în care ori câștigi, ori pierzi totul pentru conservatori, care nu-și pot permite să piardă regiunea și care s-ar putea să fie nevoiți să se bazeze pe extrema dreaptă pentru susținere“, crede M·riam Mart“nez-Bascu„·n, specialist în științe politice. „Arată cum țara a trecut de la un sistem de două partide la unul multipartit pentru scurt timp apoi la un sistem cu două blocuri aproape monolitice, unul de stânga și celălalt de dreapta.“
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu