Economia României a crescut spectaculos in T1/2021, depășind toate așteptările, cu o creștere de 2,8% față de T4/2020, care a fost un trimestru foarte bun.Comparativ cu T1/2020, în primele trei luni din 2021, PIB-ul a scăzut cu 0,2% pe seria brută și nu a înregistrat nicio modificare pe seria ajustată sezonier, arată datele semnal privind evoluția PIB în primele trei luni din acest an, publicate marți de Institutul Național de Statistică (INS).
"Este cu mult peste așteptări. La prima vedere, după aceste date, am putea avea o creștere economică pe tot anul, de 7%, poate fi chiar mai mult", comentează Ionuț Dumitru, economisul-șef al Raiffeisen Bank, fost președinte al Consiliului Fiscal.
Acestea sunt datele preliminare, cifrele detaliate privind evoluția componentelor PIB urmează să apară în următoarele săptămâni.
În T1/2021, Europa a fost în recesiune din cauza măsurilor dure de lockdown. România a făcut față valului trei de COVID-19 fără să închidă economia, ceea ce a făcut ca industria să crească, iar consumul să meargă înainte.
Ce spune premierul Florin Cîțu despre evoluția economiei în T1/2021:
Premierul Florin Cîțu: România are cea mai rapidă revenire economică din istorie ca răspuns la cea mai mare criză economică din ultima sută de ani
Ce a scris ZF cu o zi înainte de estimarea INS privind evoluția economiei în T1/2021:
Ce știe premierul Florin Cîțu și încă nu știe România: economia crește accelerat, peste așteptări, ceea ce ar putea aduce o creștere economică pe tot anul de 6-7%, și deja Calea Victoriei, noul hot spot din Capitală, sărbătorește acest lucru. Fără mască, corporatiștii au ieșit din remote work ca de la închisoare, sărbătorind cu înghețată și proseco
Cristian Hostiuc
Marți dimineață, pe 18 mai, Institutul Național de Statistică va anunța primele date economice înregistrate în T1/2021, care vor constitui un semnal important pentru evoluția economică pe tot anul.
În primul trimestru Europa a fost pe minus, în principal din cauza măsurilor mai dure de lockdown la care au recurs guvernele din Germania, Italia, Franța, Spania, Marea Britanie pentru a controla al doilea val de Covid. Peste acest lucru s-a interpus criza globală de aprovizionare, și nu în ultimul rând criza semiconductorilor și a cipurilor, care dă peste cap în principal industria auto.
Cu o infrastructură sanitară sub Europa Occidentală, fără organizarea vesticilor și fără resursele financiare ale Vestului, cu o populație mai puțin disciplinată și veșnic comentatoare, care adoarme cu teoria conspirației alături, România reușește, paradoxal, să iasă mult mai bine și mai repede din această criză, din punct de vedere macroeconomic.
Chiar și sanitar.
Premierul Florin Cîțu a făcut o avanpremieră a rezultatelor macroeconomice pe pagina personală de Facebook: “Creșterea economică, de care vor beneficia toți românii, o să fie peste toate estimările de la începutul anului. Vă garantez.”
Guvernul Cîțu a început anul cu o prognoză de 4,3%, pe care a urcat-o la 5% acum două săptămâni, și după rezultatele economice din mai-iulie o va mai urca încă o dată, având în vedere anul agricol bun, revenirea industriei peste așteptări, creșterea accelerată a consumului și câștigarea de teren de către sectorul IT & C, unde sunt cele mai mari salarii. Chiar dacă construcțiile sunt puțin în pierdere de viteză, a doua parte a anului s-ar putea să marcheze o revenire rapidă, în special lucrările de infrastructură publică.
Economiștii băncilor au început anul cu o prognoză economică de 3,5-4,5%, au revizuit-o la peste 5% la final de februarie, după ce a venit rezultatul peste așteptări din T4/2020, iar acum așteaptă să vadă rezultatul la T1/2021 pentru noile prognoze.
FMI are o creștere economică de 6% pentru România, iar Comisia Europeană indică în prognoza de primăvară o creștere de 5,1%, considerând că România va fi campioana revenirii economice în regiune, peste Polonia și Ungaria.
Nu ar trebui să uităm prognoza economică oferită de Goldman Sachs acum mai bine de o lună, care a indicat o creștere economică de 9% pentru România în 2021.
Economiștii români cred că dacă marți Statistica va anunța o creștere economică de 0,5-1% față de T4/2020 – care a fost un trimestru foarte bun –, ne putem aștepta la o creștere economică de cel puțin 6%, dacă nu chiar 7% pe tot anul.
Față de T1/2020, T1/2021 va marca un minus, care însă va fi recuperat instantaneu în T2/2021, având în vedere că în T2/2020 România a avut o scădere de 10% din cauza crizei Covid și lockdown-ului.
Dacă economia Europei a mers prost în T1 din cauza măsurilor mai dure de lockdown (America a crescut cu 6%), România a gestionat creșterea cazurilor de Covid fără să închidă economia, ceea ce a susținut revenirea industriei, principala componentă la formarea PIB, creșterea consumului, care s-a văzut în încasările bugetare, în special în aprilie, care marchează rezultatele din martie.
Bineînțeles că și inflația (estimată acum de BNR la 4,1% pe tot anul, cu mult peste prognoza de la începutul anului) susține această creștere de venituri bugetare și mai adaugă ceva la creșterea economică pe tot anul.
Când vor veni detaliile creșterii economice din T1/2021 pe componente de formare a PIB și apoi de utilizare, se vor putea face analize mai detaliate.
Dar întrebarea pe care și-o pune puțină lume este cum de economia României a fost atât de rezistentă și rezilientă în această criză, în ciuda faptului că nu a beneficiat de resursele financiare ale Vestului (doar 5% din PIB pentru susținerea economică; mulți antreprenori și multe companii încă mai așteaptă banii din diferite programe ale guvernului), cum de își revine atât de repede, cum de guvernul a gestionat mai bine valul al doilea de Covid și cum de românii au fost mult mai disciplinați decât așteptările în respectarea regulilor.
Bineînțeles că premierul Florin Cîțu, ministru de finanțe în 2020, anul crizei Covid, va spune că acest lucru s-a datorat politicilor și măsurilor economice luate de Guvern, de susținere a investițiilor, și nu stoparea lor etc.
Eu cred că este mult mai mult decât atât, undeva în spatele componentelor economiei se petrece ceva pozitiv, care este evidențiat mult prea puțin.
Oricum, sâmbătă (prima zi fără mască afară) și duminică, Calea Victoriei, noul hot spot din Capitală, era plină de viață, corporatiștii au ieșit din remote work ca de la închisoare, se stătea la coadă la înghețată, iar pe mese nu era apă plată cu lămâie, ci pahare de proseco, șampanie și vin.
0 comments :
Trimiteți un comentariu