Cu Ethereum la circa 3.400 de dolari și o capitalizare totală de peste 400 de miliarde de dolari, al doilea cel mai mare proiect din piața crypto câștigă din ce în ce mai mult teren. În acest context, ZF vă prezintă un Cover Story publicat de Business MAGAZIN la mijlocul anului 2019, în care Mihai Alisie povestea care a fost implicarea lui în proiectul Ethereum și ce viza să facă mai departe.În timp ce majoritatea oamenilor din România nici nu știau de existența unei criptomonede numită Bitcoin în anul 2011, tânărul român Mihai Alisie avea să afle printr-un apel pe Skype despre o lume nouă, în care a devenit mai târziu cofondatorul unui proiect de 23 de miliarde de dolari denumit Ethereum.
În 2011, când românii începeau să își cumpere câte un iPhone 4, când România încerca să își revină după șocurile crizei și doar 4% dintre români cumpărau produse și servicii prin intermediul internetului, potrivit datelor Comisiei Europeane, un tânăr proaspăt absolvent al Facultății de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică de la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, citea pentru prima dată despre criptomonede și despre bitcoin.
Lansat atunci, la 24 de ani, într-o provocare personală de a vedea dacă pokerul poate fi un sport care ține mai mult de abilități decât de noroc, Mihai Alisie a aflat printr-un apel pe Skype de existența conceptului de monedă digitală descentralizată. Singura existentă în acel moment era bitcoin.
Conceptul de monedă digitală descentralizată l-a intrigat pe Mihai, care a lăsat deoparte banalitatea pokerului online, fiind atras de o nouă lume în care urma să construiască un proiect de zeci de miliarde de dolari, despre care nu avea încă nicio idee.
„Când am întâlnit conceptul de bitcoin mi s-a părut o pierdere de timp să stai să te joci când tehnologia asta cu atât de mult potențial este acolo”, spune Mihai Alisie, într-un interviu exclusiv acordat revistei Business Magazin și Ziarului Financiar, facilitat cu ocazia evenimentului Romanian Blockchain Summit, organizat de Asociația Blockchain România și susținut de Ministerul Comunicațiilor.
În încercarea de a se educa, din puținele surse din anii de început ai pieței de criptomonede, el a început să citească textele unui dezvoltator software ruso-canadian, în vârstă de 17 ani, pe nume Vitalik Buterin. În scurt timp l-a contactat pe tânărul Buterin, care s-a dovedit a fi „foarte prietenos” și au decis să înceapă prima revistă din domeniul criptomonedelor, numită Bitcoin Magazine.
După ce au reușit să lanseze revista în 2012, a urmat o perioadă în care cei doi au asimilat cunoștințe: au călătorit separat, au cunoscut oameni, au experimentat domeniul cu toate fațetele sale și timp de doi ani au studiat moduri în care pot lua și ei parte la dezvoltarea tehnologiei blockchain – care este numită acum de toți directorii tehnologici din lume, de la IBM și până la Fujitsu, una dintre cele mai mari tehnologii ale momentului, alături de inteligența articială.
În acel moment, bitcoin era doar o monedă digitală cu o valoare de 2-3 dolari folosită în principal în tranzacțiile de pe piețele de pe așa-numitul dark web, precum Silk Road, închisă de FBI în 2014, unde se fac tranzacții cu bunuri ilicite; mai era utilizat ca monedă pentru achiziții în jocuri pentru computer.
Nimeni nu bănuia atunci că în decembrie 2017 bitcoin va ajunge la pragul de 20.000 de dolari, atrăgând atenția investitorilor și băncilor centrale din toată lumea. Cu atât mai puțin cei doi tineri care încercau în acel moment să dezvolte o aplicație pe tehnologia blockchain numită multisignature. Ideea din spatele aplicației era ca atunci când două părți voiau să o utilizeze pentru o tranzacție – un transfer, de exemplu – sistemul valida înțelegerea și gestiona tranzacția în mod corect pentru ambele părți.
„A durat aproximativ doi ani până când am reușit să cunoaștem spațiul acesta al criptomonedelor din interior. Am început să înțelegem cum funcționează blockchainul și pe măsură ce studiam înțelegeam mai multe”, își amintește Alisie.
Cu toate acestea, bitcoin era o tehnologie limitată și mulți nu vedeau dincolo de potențialul ei de tranzacționare ca monedă digitală, adică potențialul tehnologiei blockchain în sine. Însă după ce au încercat să dezvolte o aplicație pe bitcoin de tip multisignature (n.red.: o soluție tehnologică în care două părți pot face un schimb gestionat de platformă și nu de un terț) și nu găseau încă modul în care pot aduce inovația, au început să se gândească la conceptul de organizații guvernate doar de o infrastructură și de tehnologia ei, fără nevoia unei entități care să gestioneze legile care guvernează respectiva organizație sau companie – concept numit în limbajul de specialitate DAO (Descentralized Autonomous Organizations).
„Cred că aici a fost scânteia. M-am întâlnit cu Vitalik pentru prima dată în persoană, am stat împreună și am lucrat în Spania două luni în 2013”, adaugă el.
Un e-mail de la Vitalik Buterin primit la scurt timp în toamna lui 2013, care conținea un proiect cu un nume prea complicat, dar cu o idee care l-a făcut pe Mihai Alisie să mizeze totul pe blockchain, s-a materializat mai târziu în proiectul Ethereum.
Astăzi, Ethereum este al doilea cel mai mare proiect din piața criptomonedelor, cu o capitalizare de piață de 23 miliarde dolari și o valoare de circa 215 dolari per monedă, potrivit datelor colectate în 25 iulie de pe platforma CoinMarketCap. Randamentul la capitalul investit pentru cei care au pariat de la început pe succesul Ethereum se ridică la 7.500%.
Însă dincolo de valoarea de piață, Ethereum a perfecționat ideea lui Alisie și Buterin de multisignature în ceea ce avea să devină conceptul de smart contract, care a deschis piața pentru valul de monede digitale ce urma să se lanseze. Conceptul de smart contract a stat la baza unor inovații majore cum ar fi o emisiune de obligațiuni lansată de grupul austriac Erste, proprietarul BCR pe piața locală, exclusiv pe blockchain.
„Ne-am gândit că putem face ceva mai complex. Ne gândeam că dacă ai dezvoltatori software care vor să construiască pe infrastructura ta o funcționalitate la care tu nu te-ai gândit, programatorul este limitat de imaginația ta, și cred că asta l-a ajutat pe Vitalik să ducă ideea la următorul nivel și să abstractizeze funcțiile. Am creat practic limbajul de programare open source Solidity, unde oricine poate scrie aplicații”, explică Mihai Alisie.
Ce știau ei, și ce aveau să învețe mii de investitori care au pariat miliarde pe proiect în anii de după lansare, este că inovația pe care a adus-o Ethereum față de bitcoin vine în primul rând din faptul că a fost de la început o tehnologie de tip open source, adică o tehnologie care putea fi exploatată de oricine voia să construiască aplicații pe ea. Astfel, au luat naștere procesele de ICO (Initial Coin Offerings). Comparabil cu IPO (Initial Public Offerings), adică procesul de listare a unei companii la bursă, ICO-ul este procesul prin care un proiect pe bază de blockchain își lansează moneda digitală și se finanțează.
„În 2014 trebuia să stabilim strategia, dacă vrem să facem o companie pentru profit sau o organizație non-profit cu un proiect de tip open source. Eu și Vitalik am fost pentru nonprofit, în timp ce alții erau la cealaltă extremă, dar asta a fost abordarea cea mai bună pentru ca toate companiile să se simtă în siguranță pentru a lucra pe ea (n.r.: infrastructura de blockchain)”, spune el.
Piața criptomonedelor însumează astăzi 2.387 de monede digitale, cu o capitalizare totală de piață de 269,5 miliarde dolari, iar majoritatea monedelor digitale au fost lansate prin aplicații create pe platforma Ethereum, gândită de românul Mihai Alisie și de ruso-canadianul Vitalik Buterin.
Promisiunea Ethereum de a aduce o tehnologie revoluționară s-a concretizat în 2014 în Elveția printr-un crowdfunding fără precedent de 42 de zile în care au strâns 31.500 de bitcoin, reprezentând atunci 18,5 milioane de dolari.
„A fost o promisiune mai mult, alături de pasiune și de încrederea că lucrăm pe termen lung pentru ceva epic, chiar dacă la un moment dat te gândești că nu câștigi prea mulți bani pe termen scurt. Până la crowdfunding am construit pe banii noștri, împrumuturi de la noi și fără investiții externe, fonduri sau altceva. Iar crowdfundingul a fost cred cel mai rapid din istoria interentului în care să nu se fi implicat fonduri mari și fără să vinzi acțiuni”, povestește românul.
Însă până în punctul în care să ajungă în etapa de crowdfunding, fondatorii proiectului au avut nevoie de un sediu stabil și de o entitate aflată într-o jurisdicție care să permită astfel de proiecte care nu erau încă reglementate prin lege în majoritatea statelor din lume.
Acum, în 2019, la 32 de ani, Mihai locuiește în Elveția, unde a avut norocul în urmă cu câțiva ani să găsească una dintre puținele legislații permisive pe domeniul criptomonedelor.
„Era dificil în perioada aceea pentru că era și situația cu Silk Road și exista o parte întunecată a domeniului, ceea ce a îngreunat ideea de a merge într-o țară să încorporezi o companie și să nu se creadă că vrei să faci ceva ilegal. Aveam nevoie de o entitate și am început să călătorim și să încercăm în Germania, apoi în Olanda, Singapore, Londra, iar eu am zis că merg în Elveția”, precizează el.
Astfel, în orășelul Zug, situat la poalele muntelui Zugerberg din Elveția, cu o populație de circa 25.000 de locuitori, Mihai a pus bazele a ceea ce întreaga industrie avea să cunoască drept „Crypto Valley” – inspirat de ceea ce au conturat marile companii de tehnologie în SUA și se numește Silicon Valley.
„Elveția a fost o încercare cu șanse mici, nu știam pe nimeni acolo, dar am găsit oamenii potriviți, am găsit avocați să ne ajute, iar apoi ne-am întâlnit cu echipa autorităților de dezvoltare economică din Zug, le-am explicat că este o platformă pe care alte companii vor veni să dezvolte aplicații și au înțeles”, își amintește Alisie.
Alături de Alisie, care a fost pe rând chief innovation officer și apoi vicepreședinte al Fundației Ethereum, încă trei oameni au fost incluși în echipa inițială de fondatori, și anume Vitalik Buterin, Charles Hoskinson și Anthony Di Iorio. Echipa s-a extins după un timp, iar în ea au mai intrat Gavin Wood, Jeffrey Wilcke și Joseph Lubin.
Ethereum s-a dovedit a fi un proiect gigant, care în ianuarie 2018, când moneda digitală ether a ajuns la un maxim record de 1.432 dolari, avea o capitalizare de piață de aproximativ 130 miliarde dolari.
Blockchainul a fost văzut ca o tehnologie revoluționară de mai mulți giganți ai lumii de business, de la coloși ai serviciilor financiare precum grupul elvețian UBS sau austriecii de la Erste, care dețin BCR pe piața locală, și până la companii precum Microsoft, EY și JPMorgan, toate încercând în prezent să construiască aplicații pe structura blockchainului de la Ethereum.
Tehnologia blockchain este utilizată deja și de unii antreprenori din România, cum ar fi cel mai mare jucător din industria de carne din România, Cris-Tim, care folosește o infrastructură blockchain – dezvoltată de compania românească Modex pentru a urmări trasabilitatea ingredientelor și produselor, bazându-se pe conceptul de jurnal distribuit imuabil.
Următoarea ambiție: Rețeaua socială în care oricine își poate face o rețea socială
La mijlocul anului 2015, Alisie a rămas implicat doar în unele părți ale proiectului Ethereum și a început să își îndrepte eforturile spre o nouă ambiție, dincolo de revoluția tehnologică pe care doar ce o pusese în mișcare la nivel global, la câțiva ani după ce a lăsat pokerul online și i-a dat un e-mail unui programator de 17 ani.
AKASHA (Advanced Knowledge Arhitecture for Social Human Action) este un proiect de rețea socială avansată, pe blockchain, care își propune să ofere oportunitatea utilizatorilor de a-și crea propriile rețele sociale în interiorul acesteia, fără a avea nevoie de un terț care să gestioneze rețeaua sau sistemul.
Folosind infrastructura Ethereum și alte tehnologii complementare, Alisie a pus bazele unei rețele sociale care nu trebuie gestionată de o entitate precum Facebook și care să existe descentralizat, guvernată doar de regulile blockchainului și de utilizatori. În acest proiect, mai are un român alături de el pe nume Marius Darila, într-o echipă totală de 15 oameni.
„Când am început acum trei ani am vrut să fac o rețea socială fără servere și fără să fim noi responsabili de cenzură și de gestiunea datelor, cum este Facebook. Am fost pionieri în combinarea blockchainului cu o altă tehnologie complementară (IPFS – Inter-Planetary File System) și practic am făcut un sistem unde dacă cineva dă clic pe un video distribuit de tine pe rețeaua socială, tu nu îl accesezi pe platforma AKASHA, ci prin mixul nostru blockchain și IPFS ajungi să îl accesezi direct din computerul celui care l-a postat”, explică Alisie.
Momentan proiectul AKASHA este în stadiu beta și vrea să demonstreze că este posibil să construiești o rețea socială fără a avea nevoie de o entitate centrală care să medieze comunicarea dintre participanți. Acesta va fi lansat la finalul anului sau la începutul anului viitor.
„Merită menționat că în ultimii trei ani, în care am dezvoltat activ aplicația, am învățat multe, iar ceea ce noi numim acum AKASHA Reloaded reprezintă următorul stadiu al proiectului AKASHA ca întreg. În anii ăștia, am evoluat de la ideea de a construit o rețea socială folosind blockchain – numai că în loc să treacă prin trei ani de experimente, o să comprimăm tot procesul într-o experiență care pentru utilizator înseamnă câteva minute pentru a trece de la zero la o aplicație funcțională”, adaugă el.
În ceea ce privește potențiala valoare a proiectului AKASHA, Alisie reiterează că va fi un proiect tot de tip open source, lansat de o fundație nonprofit și că scopul este unul social. Mai mult, în acest proiect nu există o monedă emisă, deci nu vor exista astfel de investitori.
„Prin prisma unei fundații nonprofit valoarea vine din impactul social care poate rezulta dintr-o unealtă care împuternicește oamenii cu libertate de exprimare și intimidate a datelor personale. Nu avem niciun token, ICO sau STO. În loc să legăm succesul proiectului de un token specific dezvoltat de noi, am decis să deschidem partea asta pentru experimentare împreună cu comunitatea”, spune Mihai Alisie.
„Și România poate fi Crypto Valley al lumii”
El crede că România are oportunitatea rară prin prisma tehnologiei blockchain de a deveni un hub global pentru această tehnologie și salută deschiderea Ministerului Comunicațiilor de a susține în luna iunie una dintre cele mai mari conferințe de blockchain din regiune și anume Romanian Blockchain Summit, unde Alisie a fost invitat să vorbească.
„Există discuții la nivelul ministerului (n.r.: Comunicațiilor) în mai multe comisii, cu specialiști din piață, pe tema tehnologiilor avansate precum blockchain sau supercomputing. Avem în plan elaborarea unei politici pe zona de inteligență artificială, pe blockchain, care să devină legislație adoptată de guvern, încât România să se poată plasa printre pionierii domeniului. Încă este o zonă în care România poate face pionierat, însă avem nevoie de cadru legislativ pentru a ajuta nu doar antreprenori locali din domeniul blockchain, dar și să atragem antreprenori din alte state din Europa”, a explicat Alexandru Petrescu, ministrul comunicațiilor, în cadrul primei ediții a evenimentului Romanian Blockchain Summit, desfășurat în perioada 21-22 iunie.
Alisie crede că implicarea autorităților într-un astfel de eveniment este un prim pas pentru ceea ce ar putea face în lumina oportunității tehnologiilor de ultimă generație.
„Romanian Blockhain Summit este un exemplu încurajator în ceea ce privește sprijinul direct de la Ministerul Comunicațiilor. Tipul acesta de inițiative unde există măcar un interes să explorezi oportunitățile reprezintă primii pași spre o zonă unde poți crea o strategie și o viziune cu privire la modul în care România poate sesiza oportunitatea”, crede el. Mai mult, susține că îmblânzirea aspectului legislativ ar putea ajuta România. „Când vorbim de mixul legislativ, toată nișa aceasta dacă ar fi făcută mai prietenoasă pentru businessuri care vor să folosească tehologia blockchain, cred că ar fi o șansă rară pentru România să aducă o industrie globală.
Și România poate fi Crypto Valley al lumii”, adaugă tânărul. Monedele digitale și blockchainul vor deveni un subiect din ce în ce mai aprins atât în România cât și la nivel global în contextul în care Facebook, o rețea socială cu peste 2 miliarde de utilizatori a anunțat că va lansa proiectul Libra, o monedă digitală cu valoare stabilă, pe care vrea să o utilizeze în servicii financiare. În cadrul proiectului prezentat drept Libra, compania lui Mark Zuckerberg promite să rezolve problema transferurilor de bani scumpe, în unele cazuri intermediarii tranzacțiilor percepând chiar și 10% în comisioane. Practic, proiectul ar trebui să aducă transferuri de bani fără comision, sau cu un comision mult redus, dar cu o viteză mult mai mare.
De la marketplace-ul deja existent în Facebook și până la opțiunile de transfer de bani care au fost anunțate pentru Messenger sau WhatsApp și chiar până la marketplace-ul pe care vrea să îl creeze în Instagram, compania creată de Mark Zuckerberg are nevoie de o monedă de schimb.
Cu toate acestea, în contextul tuturor informațiilor pe care le are Facebook despre utilizatori și în lumina celor mai recente scandaluri precum amenda record de 5 miliarde de dolari aplicată de Comisia Federală pentru Comerț din SUA companiei pentru că nu a respectat normele de păstrare și gestionare a datelor personale, mai multe voci, printre care și Alisie, ridică îngrijorări cu privire la proiect.
„Cred că Facebook va juca foarte atent și sigur cartea cu moneda digitală pentru că au multe de pierdut dacă nu merge. Sunt multe zvonuri momentan, și da, probabil va fi o tehnologie disruptivă la nivelul transferurior de bani spre exemplu, că dacă poți trimite 100 de dolari familiei prin aplicația Messenger, este un avantaj. (...) Ca încredere, integritatea companiei este aproape de zero, dacă nu pe minus. Dacă ne imaginăm un scenariu utopic, Facebook știe deja foarte multe despre tine, poate chiar mai multe decât știi tu, și datele financiare ar oferi un tablou mult prea complet”, apreciază Alisie.
Ce este bitcoin?
Este o monedă digitală care există și se tranzacționează pe baza unei tehnologii de infrastructură digitală denumite blockchain, care are capacitatea de a fi descentralizată și imuabilă. A devenit cunoscută după ce valoarea ei a crescut masiv, culminând la finalul anului 2017 cu o frenezie care a dat naștere unor milionari și chiar miliardari
Ce este blockchain?
Este o infrastructură digitală pe care datele sunt imuabile, și care este gestionată de o serie de computere și nu de o singură entitate (n. red. - descentralizată). Fiecare dintre blocurile de date existente pe infrastructură sunt securizate și legate între ele pe baza unor principii criptografice, generându-se un „lanț” de blocuri de date - blockchain.
Piața criptomonedelor însumează astăzi
2.387 de monede digitale, cu o capitalizare totală de piață de 269,5 miliarde dolari, iar majoritatea monedelor digitale au fost lansate prin aplicații create pe platforma Ethereum, gândită de românul Mihai Alisie și de ruso-canadianul Vitalik Buterin.
În 2011, Mihai Alisie află de bitcoin și îl contactează pe Vitalik Buterin, cu care avea să fondeze proiectul Ethereum
2012 - Românul Mihai Alisie și tânărul ruso-canadian Vitalik Buterin lansează prima revistă de nișă din piața criptomonedelor – Bitcoin Magazine.
2013 - Cei doi petrec împreună două luni în Spania după ce au studiat piața și au călătorit întâlnindu-se cu oamenii din industrie, iar la puțin timp Buterin îi prezintă lui Alisie prima variantă a proiectului Ethereum.
2014 - Fondatorii stabilesc să transforme Ethereum în organizație nonprofit și să lanseze un proiect de tip open source. Atrag prin crowdfunding 31.500 de bitcoin în 42 de zile, adică 18,5 milioane de dolari la prețul de atunci.
215 dolari, valoarea monedei ether în data de 25 iulie (înainte de tipar)
23 mld. dolari, capitalizarea de piață a proiectului Ethereum
130 mld. dolari, capitalizarea de piață record atinsă de proiectul Ethereum
7.500% reprezintă andamentul la capital investit pentru primii investitori în Ethereum
20.000 de dolari este pragul maxim la care a ajuns bitcoin
824 mld. dolari este maximul record al pieței criptomonedelor
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu